Atunci când mâncăm, corpul transformă grăsimile în energie. Dar care este mecanismul din spatele acestor calorii arse? Potrivit unui studiu publicat la 27 ianuarie în revista "Nature Communications", cercetătorii au descoperit un hormon legat direct de acest proces, relatează huffingtonpost.fr.
Biologii din cadrul Scripps Research Institute, un centru de cercetare biomedicală american, au vrut să răspundă la întrebarea privind rolul serotoninei în transformarea grăsimilor. Acest neurotransmiţător a fost asociat în mai multe rânduri cu pierderea în greutate, fără însă ca mecanismul să fie înţeles exact.
Pentru a înţelege mai bine procesul, profesorul Supriya Srinivasan şi colegii săi au folosit viermi din specia Caenorhabditis elegans, utilizaţi frecvent ca organisme model în experimentele biologice.
Potrivit site-ului specializat Science Daily, cercetătorii au vrut să încerce să suprime legătura între serotonină şi eliminarea grăsimilor şi, pentru a face acest lucru, au dezactivat una câte una mai multe gene, până când au găsit-o pe aceea care întrerupea procesul.
În cele din urmă au descoperit această genă, care acţionează asupra unei neuropeptide ce acţionează ea însăşi ca un hormon, pe care l-au numit FLP-7. Se pare că o versiune similară a acestui hormon este deja cunoscută la mamifere, fiind vorba despre tahikinine, una dintre cele patru clase de neuropeptide.
Pentru a se asigura că hormonul FLP-7 este într-adevăr legat de serotonină, cercetătorii l-au colorat cu ajutorul unei proteine roşii pentru a-i urmări circuitul. Rezultatul este că ei au putut observa că FLP-7 este secretat de neuroni atunci când rata de serotonină este ridicată. Hormonul circulă apoi în organism până când în sistemul digestiv este declanşat mecanismul de ardere a grăsimilor.
Cu alte cuvinte, atunci când corpul primeşte semnalul privind disponibilitatea hranei, creierul produce serotonină, care ar declanşa la rândul ei producţia de FLP-7, activând apoi celulele intestinale pentru ca ele să înceapă producţia de energie plecând de la grăsimi.
Pentru oamenii de ştiinţă, cercetările mai aprofundate asupra FLP-7 le-ar putea permite să afle mai mult despre cum să regularizeze secreţia acestui hormon fără a avea efectele secundare produse adeseori de manipularea serotoninei. Rămâne de căzut dacă efectele produse la viermi vor putea fi reproduse şi la oameni şi dacă aceste manipulări vor putea fi folosite pentru a pierde în greutate, comentează huffingtonpost.fr.
