Contrar previziunilor alarmiste formulate în unele studii, numărul persoanelor care suferă de demenţă - inclusiv de boala Alzheimer - este în curs de stabilizare în ţările Europei occidentale, potrivit unui studiu publicat vineri de un grup de experţi în revista „The Lancet Neurology”, citat de AFP.
Studii efectuate în anii 1980 susţineau "ideea unei explozii a cazurilor de demenţă, dar acestea sunt acum depăşite datorită modificărilor speranţei de viaţă, condiţiilor de trai şi îmbunatăţirii îngrijirii şi stilului de viaţă", a afirmat profesorul Carol Brayne de la Universitatea Cambridge, autorul principal al studiului.
Prin compararea datelor obţinute în două perioade diferite (din 1976 până în 1989 şi din 1994 până în 2008), un grup de epidemiologi a descoperit că procentul de persoane cu demenţă nu s-a schimbat în patru ţări europene — Suedia, Olanda, Marea Britanie şi Spania, notează AFP.
Cu toate acestea, aceste rezultate sunt puternic contestate de alţi experţi.
Mai frecventă odată cu înaintarea în vârstă, demenţa este o boală a creierului, degenerativă sau non-degenerativă, care duce la o deteriorare a abilităţilor cognitive şi, treptat, la o pierdere a autonomiei.
Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), există 47,5 milioane de persoane cu demenţă în întreaga lume, cu 7,7 milioane de cazuri noi în fiecare an. Boala Alzheimer este cea mai frecventă cauză de demenţă, cu 60-70% din cazuri. Demenţa vasculară (între 15% şi 30% din cazuri) se datorează unei anomalii a fluxului sanguin din creier.
Din cele cinci studii analizate de epidemiologi, patru au arătat modificari nesemnificative ale procentului de persoane cu demenţă în ultimii 20-30 de ani. Un studiu realizat la Zaragoza (Spania) a raportat, la rândul său, o scădere de 43% a procentului de demenţă la bărbaţii de peste 65 de ani între 1987 şi 1996.
Printre ipotezele care ar putea explica aceasta stabilizare, autorii articolului menţionează o ameliorare a nivelului de trai şi de educaţie, dar şi o mai bună gestionare a factorilor de risc cardiovascular, cum ar fi hipertensiunea arterială.
Articolul a fost receptat diferit de experţii independenţi, unii dintre ei contestând aceste rezultate.
Profesorul Martin Prince, profesor de epidemiologie psihiatrică la Londra, a calificat aceste cifre drept relativ "scăzute şi inconsistente", în timp ce Jeremy Hughes, preşedinte al societăţii britanice „Alzheimer's Society”, a subliniat că, având în vedere "dovezile limitate" furnizate, acestea nu pot garanta că tendinţa va continua atâta timp cât "ştim că există şi alţi factori de risc, cum ar fi diabetul".
Aproximativ 7% din persoanele de peste 65 de ani suferă de o formă de demenţă, rată care ajunge la 40% la cele de peste 85 de ani, mai scrie AFP.
Demenţa va deveni o boală de 1.000 de miliarde de dolari în 2018
Costurile economice şi sociale ale demenţei vor creşte de la 818 miliarde de dolari pe an în prezent la 1.000 de miliarde de dolari peste trei ani şi această boală va reprezenta o provocare serioasă pentru guvernele lumii, arată un nou raport, transmite CNBC.
Studiul realizat de centrul britanic Alzheimer's Disease International (ADI) susţine că peste 9,9 milioane noi cazuri de demenţă sunt descoperite în fiecare an la nivel global, adică unul la fiecare 3,2 secunde.
„Creşterea costurilor globale ale demenţei va pune provocări serioase pentru sistemele medicale şi sociale din întreaga lume”, susţine directorul ADI, Marc Wortmann, care a făcut un apel către guverne să demareze politici pentru a rezolva această problemă.
Studiul arată că în prezent 46,8 milioane de persoane suferă de demenţă, însă cifra ar urma să se tripleze până în 2050 la 131,5 milioane. În plus, studiul susţine că în prezent 58% dintre persoanele care suferă de demenţă trăiesc în ţările cu venituri mici şi medii, dintre care 22,9 milioane în Asia. Cu toate acestea, prognozele arată că procentajul va creşte la 68% în 2050.
Autorii studiului au plecat de la costurile globale actuale ale demenţei şi au ajuns la concluzia că în 2018 aceste costuri vor ajunge la 1.000 de miliarde de dolari, şi chiar la 2.000 de miliarde de dolari până în 2030. În consecinţă, autorii au făcut un apel către Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi guverne să-şi intensifice investiţiile în studierea demenţei şi să adopte politici care să încurajeze populaţia să adopte un stil de viaţă care să reducă riscul demenţei pe termen lung.
