
Numărul femeilor cu vârste cuprinse între 35 şi 49 de ani afectate de infertilitate este în creştere la nivel global şi ar putea ajunge la aproape 80 de milioane până în 2036, potrivit unui studiu publicat în The Lancet: Obstetrics, Gynaecology & Women’s Health şi citat de agenţia EFE.
Cercetarea, realizată de o echipă de oameni de ştiinţă de la Spitalul Universităţii Medicale din Chongqing, China, estimează că aproximativ 53,6 milioane de femei din această categorie de vârstă erau afectate de infertilitate în 2023. Proiecţiile indică o creştere la 79,6 milioane până în 2036.
Studiul s-a bazat pe datele din proiectul Global Burden of Disease (GBD), care a analizat informaţii din 204 teritorii pentru perioada 1990-2023. Autorii precizează că estimările privind prevalenţa infertilităţii sunt obţinute prin modele statistice şi sunt influenţate de factori precum dorinţa de a avea copii, accesul la servicii medicale şi disponibilitatea testelor de diagnostic.
Potrivit cercetării, Asia este regiunea cu cea mai mare nevoie de servicii de fertilitate, în timp ce Australasia înregistrează cea mai redusă povară. Deşi diferenţele dintre regiunile cu venituri mici şi cele cu venituri ridicate s-au diminuat, povara infertilităţii se mută tot mai mult către statele dezvoltate, unde femeile tind să amâne sarcina şi să apeleze mai frecvent la investigaţii şi tratamente de fertilitate.
Cercetătorii au analizat şi rata de prevalenţă standardizată în funcţie de vârstă (ASPR), care a crescut în toate regiunile lumii în perioada analizată. Autoarea principală a studiului, Queenie Li Ling Jun, de la Universitatea Naţională din Singapore, a precizat că acest indicator se referă la femeile cu vârste între 35 şi 49 de ani, raportat la 100.000 de persoane din această categorie, şi nu reflectă întreaga populaţie sau doar femeile care încearcă activ să rămână însărcinate.
Autorii avertizează că, pe fondul îmbătrânirii populaţiei, infertilitatea la vârsta reproductivă avansată reprezintă o problemă majoră de sănătate publică, cu efecte economice importante asupra femeilor, familiilor şi sistemelor de sănătate. Costurile tot mai ridicate ale tratamentelor şi pierderile de productivitate evidenţiază necesitatea unor politici integrate în domeniul sănătăţii şi economiei.
Pentru a răspunde cererii în creştere, cercetătorii recomandă extinderea şi integrarea serviciilor de fertilitate în asistenţa medicală primară, reducerea barierelor financiare şi dezvoltarea unor strategii de sănătate reproductivă mai accesibile şi adaptate nevoilor populaţiei, astfel încât să fie diminuate inegalităţile privind accesul la îngrijire şi rezultatele tratamentelor la nivel mondial. (sursa stiripesurse.ro)