O gălăţeancă trece printr-un coşmar după ce, în doar câteva ore, a rămas fără 90.000 de lei, fiind victima unor escroci care au convins-o că de fapt colaborează cu procurori DIICOT şi personal al Băncii Naţionale a României, fiind ajutor într-o anchetă vastă căreia i-ar fi căzut şi ea victimă, iar un angajat al băncii unde avea cont ar fi suspectat că e implicat. Înşelătorii au ţinut-o permanent la telefon spunându-i că dacă nu colaborează vor trimite poliţia după ea pentru că trebuie să ajute aşa-zisa anchetă. După ce le-a transformat banii în crypto pe un cont clonat al propriei aplicaţii, femeia şi-a dat seama ce a făcut. A depus plângeri la poliţie şi peste tot, dar banca nefiind vinovată, deocamdată va trebui să plătească ratele.
Totul a început când femeia, cadru medical, a fost sunată de la o bancă, unde nu are cont, dacă a făcut un împrumut în Braşov la filială, unde ar avea un cont de 45.000 de lei. Îi ştiau numele, profesia, absolut toate datele. Cum femeia nega, aşa-zisul angajat al băncii a început să se panicheze şi să o panicheze că este grav, că e victima unui furt de identitate şi că o va suna imediat cineva de la DIICOT. Ceea ce s-a întâmplat imediat. Aşa-zisul ofiţer DIICOT din nou a speriat-o că e victima unui furt de identitate şi i-a cerut destul de dur să ajute ancheta. Apoi i-a spus că va fi sunată de un reprezentant al Băncii Naţionale. A fost imediat sunată, i s-a spus să meargă la banca unde are cont şi să ceară un împrumut, maximul la care ar fi admisă, pentru că sigur nu i se va da, deoarece avea alt împrumut la Braşov. La fel a fost instruită să nu cumva să spună ceva la bancă, deoarece este bănuit că un funcţionar de acolo i-ar putea folosi datele. Era un fel de test.
Permanent femeia se simţea urmărită şi era paralizată de frică. Culmea este că banca i-a dat împrumutul, a sunat iar, a trimis datele contului, zice-se spre verificare, aşa cum i se ceruse. Falsul reprezentant la Băncii Naţionale i-a spus că e grav, că e clar că e implicat un funcţionar de la o bancă din Galaţi şi să se ducă repede să mute bani în alt cont, câte 5.000 lei, până la 90.000 lei, cont securizat, creat prin BNR. I s-a dat un link, care era de fapt o clonă a paginii ei, a aplicaţiei băncii din Galaţi unde avea cont, şi apoi a fost trimisă la un bancomat în oraş care este pentru cryptomonede. La un moment dat i-a spus aşa-zisului reprezentant al Băncii Naţionale, ce s-ar fi întâmplat dacă era la muncă, iar acesta, destul de dur, i-a explicat că trimitea poliţia după ea la muncă, să o aducă. Aşa că femeia a continuat transferurile. A trimis toţi banii şi vedea în timp real cum se duc aceştia în contul ei aşa-zis securizat. După ce a făcut transferul pentru întreaga sumă, abia atunci nu i s-a mai răspuns la telefon şi toate mesajele cu conversaţiile cu înşelătorii i-au fost şterse.
„Permanent m-am simţit urmarită. La telefon m-am simţit presată să fac ce mi se cerea, deoarece eu credeam că ajut că fac parte din anchetă, şi rezolv şi situaţia mea”, a spus victima. Femeia spune că în timp ce i se dădeau indicaţii la telefon legate de contul securizat, se auzea cum şi altor persoane li se spune acelaşi lucru, şi asta nu a făcut-o decât să creadă că la mijloc este o anchetă şi sunt mai multe victime care ajută poliţia. Când a realizat că a fost înşelată, a apelat la un avocat şi apoi cu acesta a mers şi a depus plângeri. „Odată ce clienta a ajuns la noi şi a sesizat situaţia, imediat am depus plângere la poliţie. Dar clienta mea este determinată să depună, promoveze, şi o acţiune pe drept civil cu privire la o solicitare către instanţă pentru rezoluţiunea contractului de credit, deoarece el a fost încheiat într-o manieră dolosivă, vom suspenda şi executarea suspendării care va avea ca obiect suspendarea executării contractului de împrumut, aceasta să nu achite ratele, cel puţin până la momentul soluţionării dosarului penal”, a declarat avocatul Alexandru Cosmin Lăcătuş, avocatul victimei.
Avocatul a cerut în numele clientei, ca aceasta să nu mai plătească împrumutul pe care a fost înşelată să il ia, dar cum deocamdată nu există o anchetă finalizată, se pare că femeia va plăti în continuare. Astăzi (n.r. - 16 octombrie 2025) are chiar de plătit prima rată şi nu ştie cum se va descurca. Speră ca anchetatorii să poată să o ajute cu ceva. Sunt multe astfel de cazuri de înşelăciune prin această metodă. „La nivelul judeţului Galaţi, în primele 9 luni ale anului 2025 s-a înregistrat o creştere de peste 42%, faţă de aceeaşi perioadă din 2024, a sesizărilor care vizează posibile infracţiuni de înşelăciune săvârşite prin mijloace electronice. Astfel s-a ajuns de la 85, la 121 de cazuri”, a precizat cms. şef Felicia Tudoran, IPJ Galaţi. Poliţiştii gălăţeni au şi o serie de sfaturi pentru populaţie:
Cum putem fi înşelaţi
"Criminalitatea informatică reprezintă un domeniu aflat într-o permanentă diversificare şi dezvoltare, pe fondul creşterii exponenţiale a tehnologiei, a numărului şi rolul lui dispozitivelor de accesare a internetului, implicit a numărului de utilizatori şi funcţionalităţilor pe care le oferă digitalizarea în viaţa de zi cu zi. Proporţional cu această dezvoltare şi diversificare, s-au deschis noi orizonturi pentru infractorii cibernetici care au o capacitate mare de adaptare, dezvoltându-şi constant metodele de manipulare şi înşelăciuni, identificând noi ţinte/victime.
Fenomenele care au luat amploare în ultima perioadă, sunt:
Spoofing-ul telefonic este una dintre cele mai utilizate tehnici în atacurile de tip inginerie socială şi constă în falsificarea numărului de telefon afişat destinatarului pentru a imita numere legitime, precum cele ale instituţiilor financiare, organizaţilor guvernamentale ori chiar ale unor persoane de încredere. Acest fenomen a devenit tot mai sofisticat, fiind adesea utilizat împreună cu alte tehnici de atac, precum vishing (informaţii sensibile oferite prin telefon) sau mesaje persuasive generate cu ajutorul Inteligenţei Artificiale, fiind înregistrate prejudicii materiale semnificative.
Smishing-ul (phishing prin sms) a rămas o provocare majoră, fiind o tehnică des utilizată în atacurile de tip inginerie socială şi constă in transmiterea de mesaje text frauduloase, care par a fi trimise de către instituţii legitime şi nu numai, precum unităţi bancare, companii de telecomunicaţii, furnizori de servicii sau organizaţii guvernamentale, cu scopul final de a determina victimele să divulge informaţi confidenţiale sau să acceseze link-uri maliţioase de unde pot descărca programe malware.
A luat amploare şi folosirea codurilor QR - metodă rapidă şi comodă de acces la informaţii, meniuri, plăţi sau bilete digitale. Totuşi, tocmai simplitatea lor le face vulnerabile. Atacatorii pot înlocui codurile legitime cu unele rău intenţionate, amplasate strategic în spaţii publice, pe afişe sau chiar trimise prin e-mail şi mesaje. În spatele unui cod aparent inofensiv se poate ascunde un link către un site de phishing, o pagină falsă care vă cere date personale sau bancare sau chiar o comandă automată care descarcă fişiere dăunătoare pe dispozitivul dumneavoastră.
Un alt tip de fraudă cibernetică întâlnită frecvent este cea care vizează utilizatorii WhatsApp. Atacatori folosesc linkuri scurte, de tip wa.me sau bit.ly, care redirecţionează automat către o conversaţie pe WhatsApp. De cele mai multe ori, atacatorul pretinde că este o rudă/prieten care are un număr de telefon şi se află într-o situaţie de urgenţă financiară. Sub pretextul unei crize, vă convinge să accesaţi un link sau să trimiteţi bani rapid.
Să nu uităm nici de campaniile înşelătoare care promovează o presupusă platformă de investiţii de stat. Textul în cauză, care circulă pe reţelele sociale şi în reclame sponsorizate, face referire la lansarea unei platforme guvernamentale care oferă "rentabilităţi ridicate între 75% şi 150% pentru cetăţeni", fiind promovată ca alternativă la depozitele bancare. Obiectivul real al acestor campanii este de a redirecţiona utilizatorii către site-uri frauduloase, unde li se solicită date personale, date bancare sau autentificări în conturi şi aplicaţii de plată.
Vishing este o metodă de atac cibernetic prin care atacatorii folosesc apeluri telefonice pentru a obţine informaţii sensibile, pretinzând că sunt reprezentanţi ai unor organizaţii/instituţii de încredere (poliţie, bancă etc.). Scopul este de a convinge victima să ofere date personale sau financiare, sub pretextul unei situaţii urgente ("Contul dumneavoastră a fost compromis", "Aţi fost victima unei fraude"). Astfel, profitând de starea de agitaţie a interlocutorului, infractorii cibernetici obţin de la acesta informaţii confidenţiale precum coduri PIN, parole sau îl conving să instaleze pe dispozitivul mobil aplicaţii de control la distanţă. De regulă, tonul apelantului este unul precipitat, intimidant, foloseşte termeni tehnici şi informaţii de specialitate, inclusiv numele şi funcţiile unor persoane oficiale", potrivit IPJ Galaţi.
Pentru reducerea riscului de victimizare, poliţiştii vă recomandă:
- fiţi sceptici, verificaţi sursa, nu divulgaţi date personale, coduri de verificare sau informaţii bancare;
- actualizaţi regulat software-ul (menţinerea software-ului actualizat reduce vulnerabilităţile de securitate şi îmbunătăţeşte protecţia împotriva ameninţărilor cibernetice) şi aplicaţiile de securitate;
- verificaţi mereu adresa expeditorului, nu doar numele afişat;
- înainte de a trimite bani verificaţi întotdeauna informaţiile direct cu persoana în cauză, printr-un alt canal de comunicare;
- nu deschideţi linkuri sau ataşamente din surse suspecte, chiar dacă mesajul pare personal (verificaţi înainte sursa mesajului);
- raportaţi orice mesaj suspect şi nu răspundeţi în grabă;
- activaţi autentificarea în doi pasi;
- verificaţi sursa codului QR - evitaţi scanarea celor amplasate în locuri publice fară context clar;
- nu introduceţi date personale imediat după scanare, fără a verifica siguranţa site-ului;
- dacă primiţi un cod QR într-un mesaj nesolicitat, evitaţi să-l accesezi fără validare din altă sursă;
- informaţi-vă constant despre noile metode de fraudă online;
- folosiţi un manager de parole pentru conturi sigure şi unice;
- verificaţi întotdeauna informaţiile legate de investiţii financiare direct pe site-urile oficiale ale instituţiilor statului;
- nu accesaţi link-uri din reclame sau mesaje nesolicitate care promit câştiguri rapide sau garanţii financiare neobişnuit de mari;
- acordaţi o atenţie sporită mesajelor care conţin promisiuni nerealiste de câştig, formulări cu impact emoţional şi referinţe abuzive la autorităţi sau persoane publice, utilizate pentru a crea un fals sentiment de legitimitate;
- nu instalaţi pe dispozitivele dumneavoastră mobile aplicaţii de control la distanţă (ex.: Anydesk, Teamviewer etc.);
- nu transmiteţi unor persoane necunoscut fotografii ale documentelor dumneavoastră de identitate, ale facturilor de utilităţi sau selfie-uri cu documentul de identitate poziţionat în dreptul feţei;
- în cazul în care vedeţi pe Facebook, Instagram, TikTok sau Youtube o astfel de reclamă, raportaţi-o în aplicaţie ca fraudă, ajutând astfel alţi utilizatori să nu mai pice în plasa răufăcătorilor.
Foto: caracter ilustrativ/ Shutterstock
