15 DECEMBRIE 2025 - Monitorul de Galați - Ediție regională de sud-est Galați Brăila Buzău Constanța Tulcea Vrancea
Modifică setările cookie-urilor
Monitorul de Galati iOS App Monitorul de Galati Android Google Play App
FOTO: “Regele colindelor”, Ştefan Hruşcă la Galaţi: „N-am mai văzut Sala Sporturilor atât de plină de pe vremea Cenaclului Flacăra”
FOTO: “Regele colindelor”, Ştefan Hruşcă la Galaţi: „N-am mai văzut Sala Sporturilor atât de plină de pe vremea Cenaclului Flacăra”

Festivalul de Datini şi Obiceiuri de Crăciun şi Anul Nou „Tudor Pamfile” – Galaţi 2025: tradiţie, credinţă şi emoţie la Dunărea de Jos.

Sala Sporturilor din Galaţi a devenit neîncăpătoare sâmbătă, 13 decembrie 2025, la debutul celei de-a XXXIV-a ediţii a Festivalului de Datini şi Obiceiuri de Crăciun şi Anul Nou „Tudor Pamfile”. Mii de gălăţeni au venit să se bucure de un adevărat maraton al tradiţiilor româneşti, într-un eveniment organizat de Consiliul Judeţean Galaţi şi Centrul Cultural „Dunărea de Jos”, în parteneriat cu Arhiepiscopia Dunării de Jos.

Unul dintre cele mai emoţionante momente ale primei zile a fost interpretarea colindei „O, ce veste minunată!”, cântată la unison de aproape 4.000 de spectatori şi artişti. „Nici într-o altă limbă n-a încăput Iisus Hristos ca în colindă!”, a spus Înaltpreasfinţitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, într-un discurs care a marcat profund publicul.

Festivalul a reunit ansambluri folclorice din Maramureş, Neamţ, Bistriţa-Năsăud, Bacău, Suceava, dar şi din judeţul Galaţi. Gazdele, Ansamblul Folcloric „Doina Covurluiului”, au deschis spectacolul, urmate de momente pline de culoare şi autenticitate: şezătoarea în post adusă de Şcoala Rădăcinilor Străbune din Maramureş, jocurile Caprelor şi Cerbilor din Ilva Mare, urşii şi măştile impresionante din Neamţ şi Bacău sau alaiurile bogate din Bucovina.

Un moment memorabil a fost parada „Ursului” din Dărmăneşti, Bacău, care a smuls aplauze îndelungi, tobele răsunând mult timp după ieşirea artiştilor din scenă.

În cadrul evenimentului, pe scenă au fost invitaţi preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi, Costel Fotea, şi Înaltpreasfinţitul Părinte Casian, care au primit colaci din partea colindătorilor.

„Poporul credincios este icoana lui Hristos”, a subliniat Arhiepiscopul Dunării de Jos, vorbind despre rolul colindei şi al tradiţiilor în păstrarea identităţii şi credinţei româneşti. Emoţia a atins apogeul în momentul în care Înaltpreasfinţitul Părinte Casian împreună cu o copilă din alai au rostit o rugăciune pentru pace, sănătate şi linişte sufletească.

Preşedintele CJ Galaţi, Costel Fotea, a accentuat importanţa autenticităţii: „Astăzi nu este despre Moş Crăciun, ci despre Naşterea Domnului. Vă felicit că v-aţi adus copiii să vadă ce înseamnă cu adevărat tradiţia românească”.

Acesta a rupt cu mâna lui colacii tradiţionali şi a împărţit participanţilor la eveniment bucăţi de colindeţi, cum se mai numesc colacii pentru colindători. O legendă spune că aceşti colăcei sau colindeţi se împletesc astfel încât să amintească de înfăşurarea unei mâini cu degetele întinse, mâna Crăciunesei, căreia soţul ei, Crăciun, i-ar fi tăiat mâinile pentru că a ajutat-o pe Maica Domnului să nască, după cum spune Mariana Cotovanu.

Invitatul special al ediţiei a fost Ştefan Hruşcă, “regele colindelor”, care a încântat publicul cu colinde îndrăgite şi cu povestiri din Maramureşul natal. „N-am mai văzut Sala Sporturilor atât de plină de pe vremea Cenaclului Flacăra”, a mărturisit artistul. Recitalul său, încheiat cu „Rugă pentru părinţi”, a adus un omagiu emoţionant tradiţiei şi memoriei colective.

Festivalul „Tudor Pamfile” a continuat duminică, 14 decembrie, pe esplanada Catedralei Arhiepiscopale, după Sfânta Liturghie, cu colindatul ierarhului locului, al oficialităţilor şi al ansamblurilor participante.

Devenit o tradiţie naţională, Festivalul de Datini şi Obiceiuri de Crăciun şi Anul Nou „Tudor Pamfile” confirmă, an de an, că obiceiurile româneşti, colindele şi jocurile cu măşti,  rămân vii, transmise cu respect şi emoţie din generaţie în generaţie. Un eveniment care creează amintiri şi întăreşte sentimentul de unitate, credinţă şi identitate românească.

Galerie de imagini, mai jos!


Articole înrudite