Presiunile autorităţilor americane asupra giganţilor din tehnologie continuă să crească, iar Google este tot mai vizat în investigaţiile privind practicile anticoncurenţiale. Printre scenariile discutate se numără şi o propunere radicală: separarea unor produse cheie de compania-mamă, inclusiv vânzarea browserului Chrome către o entitate independentă. Google avertizează însă că un asemenea pas ar afecta grav funcţionalitatea aplicaţiei, mergând până la a afirma că browserul „s-ar strica” fără infrastructura care îl susţine.
Deşi un browser pare, la prima vedere, un software care ar trebui să funcţioneze indiferent de proprietar, în cazul Chrome situaţia este mult mai complexă. Google susţine că numeroase funcţii esenţiale ale aplicaţiei sunt strâns legate de ecosistemul său de servicii, servere şi tehnologii. Fără această bază, experienţa utilizatorului ar avea de suferit, iar securitatea ar fi serios compromisă.
Una dintre cele mai critice componente este sistemul Safe Browsing, care permite detectarea şi blocarea site-urilor periculoase în timp real. Această protecţie nu este parte nativă a browserului, ci un serviciu susţinut de infrastructura Google. Dacă Chrome ar fi separat de companie, noul proprietar nu ar avea acces la acest sistem, ceea ce ar duce la pierderea unui mecanism vital de siguranţă.
La fel de vulnerabilă ar deveni funcţia care alertează utilizatorii despre parolele compromise, bazată pe baze de date extinse şi procese avansate de verificare criptată. Fără aceste resurse, Chrome ar deveni un browser mai slab echipat în faţa ameninţărilor cibernetice.
În plus, actualizările automate, sincronizarea între dispozitive, completarea automată inteligentă şi alte funcţii subtile, dar esenţiale, depind de contul Google şi de o reţea globală de servere. Pierderea accesului la aceste elemente ar transforma Chrome într-un produs mult mai rudimentar.
Unii analişti consideră că această interdependenţă tehnologică nu este întâmplătoare, ci o strategie prin care Google şi-a făcut produsele imposibil de separat fără deteriorare. Este o abordare similară celei adoptate de Microsoft în anii 2000, când a argumentat că scoaterea Internet Explorer din Windows ar afecta funcţionalitatea sistemului de operare.
Într-un scenariu în care Google ar fi forţat să vândă Chrome, noul deţinător ar trebui să reconstruiască de la zero componente-cheie ale browserului – o provocare dificilă şi costisitoare, fără garanţia că va atinge acelaşi nivel de performanţă sau securitate.
Pentru moment, ideea separării Chrome de Google rămâne doar o posibilitate printre altele, însă presiunile autorităţilor antitrust devin tot mai serioase. Dacă o astfel de măsură va fi pusă în aplicare, rămâne întrebarea fundamentală: poate exista un Chrome performant, sigur şi competitiv fără susţinerea ecosistemului Google?
La suprafaţă, un astfel de browser ar putea arăta la fel, dar în profunzime, ar fi un produs mult mai fragil. Într-o eră în care securitatea online este crucială, un Chrome „independent” riscă să piardă rapid în faţa alternativelor mai bine integrate.
În concluzie, afirmaţia că „se va strica” poate părea alarmistă, dar nu este lipsită de temei: un Chrome fără Google ar fi, în esenţă, un produs complet diferit – mai vulnerabil, mai puţin actualizat şi, probabil, mai puţin dorit.
