În urmă cu opt ani, o echipă restrânsă de cercetători de la Google a creat una dintre cele mai importante inovaţii din istoria inteligenţei artificiale: algoritmul Transformer. Această tehnologie, care le-a permis computerelor să „înţeleagă” şi să genereze limbaj uman într-un mod apropiat de cel al oamenilor, a fost însă ignorată de conducerea companiei. Într-o ironie istorică, invenţia care putea transforma Google în liderul absolut al erei AI a fost valorificată de rivala OpenAI, devenind fundaţia din spatele ChatGPT şi al întregului val de aplicaţii generative care au urmat.
Noua carte a jurnalistei Parmy Olson, „Supremaţie – Inteligenţa artificială, ChatGPT şi cursa care va schimba lumea” (ZYX Books), arată cum birocraţia, teama de risc şi viziunea limitată au făcut ca Google să piardă controlul asupra propriei descoperiri.
În 2017, opt cercetători din cadrul Google Brain au publicat lucrarea „Attention Is All You Need”, în care prezentau arhitectura Transformer — un sistem capabil să analizeze simultan mai multe fragmente de informaţie şi să acorde „atenţie” celor mai relevante. Datorită acestei idei, AI-ul a căpătat capacitatea de a menţine contextul conversaţiilor şi de a genera texte coerente, deschizând drumul către chatboţi, traduceri şi generare de conţinut.
Totuşi, deşi invenţia a fost revoluţionară, Google a ales prudenţa. Compania se temea că un chatbot conversaţional ar putea submina modelul său de business bazat pe reclame — dacă utilizatorii primesc răspunsuri directe, nu mai accesează linkurile sponsorizate. Astfel, tehnologia a rămas „pe raft”, în timp ce OpenAI, profitând de faptul că cercetarea fusese publică, a lansat GPT-1, urmat de GPT-2, GPT-3 şi ChatGPT, transformând o lucrare academică ignorată într-un fenomen global.
Google a avut o a doua şansă în 2019, cu proiectul Meena, un chatbot extrem de avansat care putea glumi, discuta şi menţine conversaţii naturale. Dar conducerea a blocat lansarea, temându-se că un mesaj nepotrivit ar afecta reputaţia companiei. Între timp, OpenAI deja cucerea lumea.
„Cultura corporatistă a Google a ajuns să penalizeze inovaţia radicală”, scrie Olson. „Ironia e că într-o companie care glorifica inovaţia, cele mai mari idei erau şi cele mai uşor de ignorat.”
Rezultatul? Când ChatGPT a fost lansat în 2022, Google — creatorul tehnologiei din spatele său — a fost luat prin surprindere şi a reacţionat în grabă, lansând Bard (devenit între timp Gemini).
Astăzi, aproape toate sistemele majore de inteligenţă artificială — de la ChatGPT şi Claude la Gemini şi Perplexity — se bazează pe arhitectura Transformer, născută în laboratoarele Google.
Cartea Supremaţie descrie perfect paradoxul erei digitale: inovaţia nu aparţine celui care o inventează, ci celui care are curajul să o folosească.
