Inteligenţa artificială este privită de mulţi ca un factor care va transforma radical piaţa muncii şi modul în care oamenii îşi organizează viaţa. Jensen Huang, CEO-ul Nvidia, lider mondial în producţia de semiconductori pentru AI, a afirmat că adoptarea rapidă a acestei tehnologii ar putea duce „probabil” la trecerea la o săptămână de lucru de patru zile. Totuşi, avertismentul său este clar: deşi zilele de muncă s-ar reduce, ritmul şi intensitatea vieţii ar fi mai accelerate decât în prezent.
Huang a comparat valul actual de inovaţii cu transformările aduse de revoluţiile industriale anterioare. Dacă în trecut oamenii lucrau şapte sau şase zile pe săptămână, capitalismul modern a redus programul la cinci. Acum, spune el, inteligenţa artificială ar putea fi catalizatorul pentru o nouă schimbare de paradigmă, de la cinci la patru zile de lucru.
Chiar şi aşa, CEO-ul Nvidia subliniază că nu trebuie să ne aşteptăm la un ritm mai relaxat. Odată ce AI va prelua sarcinile repetitive şi consumatoare de timp, oamenii vor avea libertatea să pună în practică mai multe idei. Majoritatea companiilor au mai multe proiecte decât pot implementa, iar o creştere a productivităţii va duce la intensificarea activităţilor. Reducerea săptămânii de lucru nu ar însemna mai mult timp liber, ci o reconfigurare a muncii, cu accent pe creativitate şi implementare rapidă. PIB-ul global ar putea creşte, productivitatea s-ar amplifica, iar presiunea asupra angajaţilor ar rămâne, poate chiar mai intensă decât acum.
Declaraţiile lui Huang sunt susţinute de experimente realizate deja în diverse ţări şi companii. Potrivit Fortune, firmele care au adoptat programul de patru zile au raportat creşteri de productivitate de până la 24%, reducerea la jumătate a epuizării profesionale şi o scădere semnificativă a fluctuaţiei de personal. Studii desfăşurate în Marea Britanie şi America de Nord au demonstrat că angajaţii pot obţine aceleaşi rezultate în 33–34 de ore pe săptămână, faţă de cele 40–42 obişnuite, cu îmbunătăţiri evidente ale sănătăţii fizice şi mentale, o satisfacţie mai mare la locul de muncă şi mai puţine concedii medicale sau demisii.
Un exemplu notabil vine din Olanda, unde angajaţii lucrează de ani buni doar 32 de ore pe săptămână, iar modelul este considerat un succes. Acest lucru arată că reducerea timpului de lucru nu înseamnă pierderi pentru economie, ci poate stimula echilibrul dintre viaţa personală şi cea profesională.
Huang atrage atenţia că AI-ul este deja prezent în aproape toate domeniile economiei, de la cloud computing şi robotică la producţie şi vehicule autonome. Capacitatea sa de a analiza rapid volume uriaşe de date şi de a executa sarcini complexe eliberează resurse umane pentru activităţi cu valoare adăugată mai mare. Totuşi, tranziţia vine cu provocări, deoarece munca bazată pe idei şi creativitate poate aduce o presiune suplimentară asupra angajaţilor. „Trebuie să recunosc că mi-e teamă să spun că în viitor vom fi mai ocupaţi decât acum”, a declarat CEO-ul Nvidia.
În concluzie, inteligenţa artificială nu promite doar mai mult timp liber, ci o reorganizare a modului în care trăim şi muncim. Vom intra într-o nouă dinamică socială, unde eficienţa, inovaţia şi viteza de implementare vor conta mai mult ca niciodată. Declaraţiile lui Jensen Huang subliniază paradoxul modernităţii: tehnologia ne oferă posibilitatea de a munci mai puţin, dar ne provoacă să facem mai mult. Dacă săptămâna de lucru de patru zile va deveni realitate la scară globală, succesul ei nu va depinde doar de AI, ci şi de modul în care oamenii şi organizaţiile vor şti să gestioneze acest nou echilibru.
