Într-un context european tot mai preocupat de siguranţa minorilor în mediul online, o propunere privind introducerea unei verificări unice a vârstei în magazinele de aplicaţii a provocat un conflict deschis între giganţii tech. În centrul disputei se află Google şi Apple, care se opun iniţiativei susţinute de Meta şi de mai multe guverne europene, inclusiv cel al Franţei.
Meta propune ca utilizatorii să îşi confirme o singură dată vârsta în Google Play sau App Store, verificare care ar fi recunoscută automat de toate aplicaţiile descărcate ulterior. Ideea este prezentată drept o soluţie eficientă de protecţie a copiilor, care ar simplifica procesul de control parental şi ar asigura o aplicare uniformă a regulilor de acces. Meta colaborează deja cu autorităţi din Franţa, Spania şi Grecia şi mizează pe o reglementare la nivel european pentru a impune această metodă.
Însă Google şi Apple văd în această propunere un pericol major pentru intimitatea digitală. Verificarea unică ar presupune, spun aceştia, transmiterea de date sensibile (precum vârsta sau identitatea) către milioane de dezvoltatori, chiar dacă nu au nevoie de astfel de informaţii. În plus, ar putea duce la o centralizare excesivă, subminând principiile descentralizării şi ale confidenţialităţii care guvernează ecosistemele celor două platforme.
Totodată, Apple şi Google avertizează că o asemenea măsură ar transfera responsabilitatea legală privind protecţia minorilor de la dezvoltatori către platformele de distribuţie, contrar spiritului legislaţiei europene, în special al Digital Services Act (DSA), care cere o implicare activă din partea fiecărui actor digital.
În viziunea Meta, descentralizarea nu funcţionează eficient în practică, iar protejarea minorilor necesită un sistem centralizat şi uniform. Dar în spatele acestui argument apare întrebarea legitimă: cât de mult control ar însemna prea mult? Verificarea unică, odată implementată, ar putea deveni un precedent periculos pentru supravegherea digitală extinsă şi gestionarea centralizată a identităţii online.
Dezbaterea reflectă o diviziune profundă între filozofii digitale: una care privilegiază libertatea individuală şi confidenţialitatea, şi alta care susţine reglementarea strictă în numele siguranţei colective. În final, decizia revine Uniunii Europene, care va trebui să stabilească dacă şi cum se poate construi un sistem care protejează copiii fără a sacrifica drepturile fundamentale ale tuturor utilizatorilor.
Rezultatul acestei confruntări nu va afecta doar viitorul aplicaţiilor mobile, ci va influenţa în mod esenţial echilibrul dintre intimitate, libertate şi securitate digitală în Europa.
