„Brain rot”, epuizarea minţii în era scroll-ului: cum ne afectează consumul excesiv de conţinut online

Tot mai multe persoane, în special din rândul tinerilor, folosesc expresia „brain rot” pentru a descrie o stare de oboseală mentală accentuată, dificultăţi de concentrare şi creşterea anxietăţii, asociate cu timpul petrecut excesiv în mediul online.

La început, termenul era utilizat mai degrabă în glumă, pentru a ironiza conţinutul lipsit de sens de pe internet. Treptat însă, „brain rot” a devenit un semnal de alarmă legat de efectele pe care reţelele sociale le au asupra atenţiei, gândirii şi echilibrului emoţional.

Tiziana Bucec, creatoare de conţinut stabilită la Berlin, spune că a început să vorbească public despre acest fenomen după ce a observat că utilizarea intensă a social media îi amplifica anxietatea şi o făcea să se simtă tot mai deconectată de prezent, potrivit CNN.

Deşi „brain rot” nu este recunoscut ca diagnostic medical, neurologii atrag atenţia că modul compulsiv în care este consumat conţinutul online activează mecanisme similare celor din dependenţe. Scroll-ul continuu stimulează constant eliberarea de dopamină, substanţa responsabilă de senzaţia de recompensă, ceea ce determină creierul să caute mereu stimuli rapizi şi uşor de procesat.

În timp, această suprastimulare reduce capacitatea de a rămâne concentrat pe activităţi care necesită efort susţinut, precum cititul, munca aprofundată sau conversaţiile reale. Specialiştii consideră că expunerea constantă la clipuri scurte, mesaje fragmentate şi conţinut superficial „antrenează” creierul să prefere satisfacţia imediată, în detrimentul gândirii profunde.

Conţinutul viral este conceput să capteze atenţia rapid, dar nu să susţină reflecţia pe termen lung. Astfel, activităţile care presupun răbdare ajung să fie percepute ca obositoare sau plictisitoare.

Fenomenul nu îi afectează doar pe copii şi adolescenţi. Deşi impactul este mai vizibil la vârste fragede, adulţii sunt la fel de vulnerabili. Mai mult, comportamentul digital al părinţilor devine un model pentru cei mici. Atunci când adulţii îşi verifică telefonul constant, inclusiv în momente importante, transmit ideea că acest tip de comportament este normal.

Pentru o dezvoltare sănătoasă, creierul copiilor are nevoie de experienţe diverse, de la joacă fizică şi interacţiuni sociale, până la recunoaşterea emoţiilor şi gestionarea relaţiilor. Timpul excesiv petrecut în faţa ecranelor poate înlocui aceste experienţe, afectând capacitatea de adaptare şi învăţare pe termen lung.

Psihologii subliniază că nu orice formă de divertisment uşor este dăunătoare. Fiecare generaţie a avut propriile forme de relaxare fără scop educativ clar. Problema apare atunci când acest tip de conţinut ajunge să domine complet timpul liber, înlocuind activităţile care stimulează gândirea şi relaţiile autentice.

În locul interdicţiilor radicale, specialiştii recomandă stabilirea unor limite clare, precum intervale fixe pentru social media, ştergerea aplicaţiilor de pe telefon sau accesarea platformelor doar din browser.

Astfel de schimbări de mediu sunt adesea mai eficiente decât simpla autodisciplină.La început de an, reducerea timpului petrecut pe reţelele sociale este văzută de mulţi experţi ca o rezoluţie realistă şi benefică. Scopul nu este renunţarea totală la tehnologie, ci folosirea ei într-un mod conştient, care să sprijine viaţa de zi cu zi, nu să consume atenţia şi energia mentală. (sursa stiripesurse.ro)