Muşcătura de căpuşă: riscuri, simptome şi ce trebuie să faci imediat

Căpuşele sunt paraziţi mici care se hrănesc cu sângele oamenilor şi animalelor, fiind frecvent întâlnite în zone cu iarbă înaltă, păduri sau vegetaţie deasă. Deşi muşcătura lor trece adesea neobservată, aceasta poate avea consecinţe serioase, deoarece, în anumite situaţii, pot transmite boli infecţioase.

Medicul infecţionist Adrian Marinescu explică faptul că prevenţia şi reacţia rapidă sunt esenţiale pentru reducerea riscurilor.

Cum recunoşti muşcătura de căpuşă

Un semn distinctiv este faptul că parazitul rămâne ataşat de piele o perioadă mai lungă de timp, spre deosebire de alte insecte. Riscul de transmitere a infecţiilor creşte semnificativ dacă aceasta rămâne fixată mai mult de 24 de ore.

Căpuşele se pot ascunde în zone greu vizibile, precum scalpul, zona din spatele urechilor sau pliurile pielii, motiv pentru care este important un control atent, mai ales în cazul copiilor.

Ce trebuie să faci după muşcătură

Specialiştii recomandă să nu încerci îndepărtarea căpuşei pe cont propriu. O extragere incorectă poate creşte riscul de infecţie.

Este indicat:

  • să te adresezi medicului de familie sau unui cabinet medical;
  • să fie îndepărtată complet şi în condiţii sigure;
  • să urmezi eventual o profilaxie cu antibiotic, dacă este recomandată.

Intervenţia rapidă reduce semnificativ riscul de complicaţii.

Ce boli pot transmite căpuşele

În majoritatea cazurilor, căpuşele nu sunt infectate, însă atunci când sunt purtătoare de agenţi patogeni, pot transmite mai multe boli:

  • Boala Lyme – cea mai frecventă; apare de obicei cu o pată roşie care se extinde (eritem migrator), febră şi dureri musculare;
  • Encefalita de căpuşă – afectează sistemul nervos şi poate evolua spre forme grave;
  • Babesioza – rară la oameni, afectează globulele roşii;
  • Rickettsioze – infecţii bacteriene rare, cu febră şi erupţii;
  • Anaplasmoza – determină simptome asemănătoare gripei.

De ce este importantă prevenţia

Riscul general de îmbolnăvire rămâne relativ scăzut, dar nu trebuie ignorat. Specialiştii recomandă:

purtarea hainelor deschise la culoare în natură;
folosirea substanţelor repelente;
verificarea atentă a pielii după expunerea în zone cu risc.

În contextul creşterii activităţilor în aer liber, informarea şi intervenţia corectă pot face diferenţa între o situaţie minoră şi una cu potenţiale complicaţii. (sursa digi24.ro)

Articole similare: https://www.monitoruldegalati.ro/mozaic/cat-timp-poate-trai-o-capusa-fara-sa-se-hraneasca.html

Leave a reply

Follow
Search
Populare acum
Loading

Signing-in 3 seconds...

Signing-up 3 seconds...