Cercetătorii au descoperit mecanismul din creier care ne ajută să renunţăm la obiceiurile greşite

O echipă de cercetători de la Institutul de Ştiinţă şi Tehnologie din Okinawa a identificat mecanismul cerebral care permite animalelor să renunţe la comportamentele repetitive şi să adopte strategii noi atunci când situaţia se schimbă. Descoperirea ar putea contribui la dezvoltarea unor tratamente mai eficiente pentru afecţiuni precum dependenţele, tulburarea obsesiv-compulsivă şi boala Parkinson.

În cadrul studiului, şoarecii au fost antrenaţi să parcurgă un labirint virtual pentru a ajunge la o recompensă. După repetarea traseului, comportamentul a devenit automat. Cercetătorii au modificat însă poziţia recompensei, obligând animalele să se adapteze. O parte dintre acestea au abandonat rapid traseul iniţial şi au început să exploreze noi variante pentru a ajunge la obiectiv.

Pentru a înţelege ce se întâmplă în creier în aceste momente, oamenii de ştiinţă au folosit microscopie cu doi fotoni pentru a monitoriza activitatea neuronală. Ei au observat o creştere bruscă şi puternică a nivelului de acetilcolină, un neurotransmiţător esenţial pentru funcţionarea creierului, exact în momentul în care animalele îşi schimbau strategia.

Potrivit cercetătorilor, cu cât acest val de acetilcolină era mai intens, cu atât şoarecii erau mai dispuşi să abandoneze vechile obiceiuri şi să caute soluţii noi. Descoperirea reprezintă prima dovadă directă a legăturii dintre acetilcolină şi flexibilitatea comportamentală.

Pentru a confirma rolul acestei substanţe, echipa a blocat artificial producţia de acetilcolină la un alt grup de şoareci. Rezultatele au fost imediate: animalele au devenit extrem de rigide în comportament şi au continuat să repete aceleaşi acţiuni greşite, fără să încerce alte variante.

Cercetătorii au remarcat că acest tip de comportament seamănă cu cel observat la persoanele care suferă de dependenţe sau de tulburare obsesiv-compulsivă, afecţiuni în care indivizii repetă anumite comportamente chiar şi atunci când acestea nu mai au rezultate benefice.

Analiza a mai arătat că nu toţi neuronii implicaţi în producerea acetilcolinei reacţionează identic. În timp ce majoritatea îşi cresc activitatea pentru a facilita adaptarea, unele grupuri de neuroni îşi reduc activitatea pentru a păstra memoria vechilor comportamente, în cazul în care condiţiile iniţiale revin.

Deoarece regiunea cerebrală studiată, corpul striat, este aceeaşi care controlează formarea obiceiurilor şi la oameni, cercetătorii consideră că rezultatele deschid noi perspective pentru dezvoltarea unor tratamente care să ajute pacienţii să depăşească comportamentele repetitive şi să îşi recapete flexibilitatea mentală. (sursa stiripesurse.ro)