Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât la sfârşitul săptămânii trecute să înlocuiască măsura arestării preventive cu obligaţia de a nu părăsi localitatea în cazul lui Alexandru Bogdan Boza, inculpat în dosarul Boldea. Bărbatul intrase pe 15 mai 2012 în greva foamei, susţinând prin avocatul său că nu a mai fost audiat din luna martie. Bogdan Alexandru Boza este acuzat că ar fi fabricat un contract împreună cu deputatul Boldea, prin care urma să ţepuiască societatea Arcada cu un milion de euro. Conform unor surse judiciare, Boza doreşte să încheie cât mai repede procesul penal, mergând pe o reducere a pedepsei prin recunoaşterea parţială a faptelor. Alexandru Boza şi Ştefan Lazăr, complice în escrocheriile imobiliare puse la cale de grupul infracţional, doresc în schimb ca procurorii DIICOT să renunţe la acuzaţia de constituire a unui grup infracţional organizat, lucru care este puţin probabil să se întâmple. DIICOT a atacat cu recurs decizia de punere în libertate a lui Boza, urmând ca în cursul acestei săptămâni tot judecătorii instanţei supreme să decidă dacă acesta va fi eliberat sau nu.
Boldea rămâne după gratii
Judecătorii nu au arătat aceeaşi clemenţă şi pentru deputatul Mihail Boldea, faţă de care s-a dispus prelungirea arestării preventive. O măsură similară s-a luat şi faţă de fostul subprefect Aura Luchiniuc, Lucian Sava Mirică, Carmen Mirică şi Ştefan Lazăr, Elena Petrea, secretara lui Mihail Boldea, şi Tudorel Vrânceanu. Singura cercetată în libertate este avocata Mihaela Bolboceanu, dar aceasta nu îşi mai poate exercita profesia pentru că a fost suspendată din Barou. Deputatul Mihail Boldea este acuzat alături de celelalte şapte persoane trimise în judecată în acest dosar de constituire a unui grup infracţional organizat şi înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave. Membrii grupării identificau terenuri şi imobile, situate în zone centrale ale Galaţiului, aflate în proprietatea Consiliului Local Galaţi sau a unor persoane fizice, o parte dintre acestea fiind indisponibilizate în vederea confiscării speciale în diverse procese penale, pe care le treceau în proprietatea altor membri ai grupului. Escrocii au falsificat hotărâri judecătoreşti, dar s-au folosit şi de alte decizii luate de instanţe în baza unor acte false, fiind vorba de hotărâri arbitrare, pronunţate în fals, pentru a pune mâna pe imobile.
