Dezechilibrul dintre cererea şi oferta de muncă este tot mai mare, conform studiului „Dezechilibru pe piaţa muncii. Analiză exploratorie a situaţiei şomerilor şi angajatorilor”, realizat în Galaţi de către Federaţia „Solidaritatea sanitară”, pe un eşantion de 380 de şomeri. Cercetarea s-a desfăşurat în perioada decembrie 2010 – mai 2012.
Cel mai mare impediment în găsirea unei slujbe îl constituie absenţa acestuia. Situaţia aceasta are două cauze, după cum se arată în comunicatul de presă emis de Federaţie – una determinată de problemele pe care le întâmpină mediul nostru economic şi cealaltă reprezentată de criza economică actuală, cu care se confruntă întreaga lume.
La ţară situaţia e mai gravă
Problema este de mare amploare în mediul rural, unde nivelul de dezvoltare economică este scăzut, gradul de informare redus şi locuri de muncă puţine şi prost plătite. Studiul mai arată că gălăţenii nu caută să se îmbogăţească, fiind rare situaţiile în care ofertele sunt refuzate din cauza salariului prea mic. De asemenea, mai mult de jumătate dintre cei chestionaţi au avut mai mult de o slujbă, ceea ce arată flexibilitatea acestora, iar 10,57 de procente dintre respondenţi declară că au lucrat la negru.
Cercetările Federaţiei „Solidaritatea sanitară” mai arată că lipsa experienţei şi nivelul scăzut al studiilor reprezintă cauzele cel mai des întalnite ale şomajului. Tinerii şi persoanele de peste 45 de ani sunt cele care întâmpină probleme în căutarea unui loc de muncă. Printre variabilele care influenţează semnificativ statutul pe piaţa muncii se numără: vârsta, mediul din care provine (rural sau urban), absenţa sau prezenţa copiilor, sexul, starea civilă.
Cursurile de formare, privite cu neîncredere
Jumătate dintre respondenţii studiului susţin că soluţia pentru situaţia în care se află este luarea problemei în propriile mâini şi căutarea unui loc de muncă pe cont propriu. Din totalul şomerilor din evidenţa AJOFM, doar un sfert consideră că apelarea la această instituţie reprezintă o măsură în căutarea unei slujbe. De asemenea, cursurile de formare profesională, menite să-i ajute să-şi găsească de lucru, sunt privite de aceştia cu neîncredere, iar interesul este scăzut. Şomerii din mediul rural sunt cei care aplică cel mai rar pentru cursuri, deoarece, unii din ei, nu cunosc limbi străine, nu au abilităţi de operare pe calculator sau întâmpină dificultăţi în deplasarea la ore.
Companiile vor mai mult decât calificare
Aproape 40 la sută dintre cei 386 de agenţi economici participanţi la studiu susţin că nu găsesc cu uşurinţă oameni care să aibă, pe lângă calificarea profesională, şi anumite competenţe, precum: abilităţi de comunicare, carnet de şofer, cunoştinţe de operare a calculatorului, cunoştinţe de contabilitate primară, de limbi străine sau administrative. Companiile recurg la mai multe metode de recrutare de angajaţi dar şi aceştia preferă să-i caute pe cont propriu, prin intermediul anunţurilor în ziare, aviziere sau site-uri.
În încheiere, studiul prezintă câteva măsuri, care să echilibreze, cumva raportul dintre cerere şi ofertă de locuri de muncă: înfiinţarea unui spaţiu unde şomerii pot posta anunţuri care arată locul de muncă vizat, prezentarea acestora a modalităţii în care sunt recrutaţi angajaţii, pentru a vedea la ce aspecte să fie atenţi sau îmbunătăţirea accesului la informaţiile care privesc slujbele disponibile pentru cei din mediul rural.
