Pe măsură ce conflictul din Ucraina escaladează, copiii văd imagini şi aud informaţii la ştiri care le induc sentimente de nesiguranţă, frică şi anxietate, pe care părinţii este important să le poată gestiona. Specialiştii în sănătate psiho-emoţională din cadrul Organizaţiei Salvaţi Copiii spun că la vârste mici, copiii nu înţeleg pe deplin ce se întâmplă în Ucraina şi au multe întrebări privind imaginile, poveştile sau discuţiile la care sunt martori.
Cercetările la nivel global efectuate în trecut de Organizaţia Salvaţi Copiii în ceea ce priveşte conflictele din Iraq şi Siria au scos la iveală relatări sfâşietoare ale copiilor care se simţeau îngroziţi de bombardamente şi atacurile aeriene, care se simţeau nesiguri în privinţa zilei de mâine şi nefericiţi că nu puteau să meargă în continuare la şcoală. Majoritatea copiilor care au participat la aceste cercetări au arătat semne de suferinţă emoţională severă.
Ce se întâmplă în aceste zile este înfricoşător nu numai pentru copii, cât şi pentru adulţi. Dacă ignorăm sau evităm subiectul, copiii noştri se vor simţi şi mai singuri şi speriaţi, ceea ce le va afecta starea de sănătate fizică şi psiho-emoţională. Prin urmare, este important să avem cu ei discuţii deschise şi oneste, ca să-i ajutăm să înţeleagă mai bine ceea ce se întâmplă.
Vă prezentăm în continuare 5 idei de bază despre cum şi când să discutaţi cu copiii despre conflictul armat:
1. Opriţi-vă din ceea ce faceţi şi ascultaţi-vă copilul atunci când vrea să vă vorbească
Oferiţi-le copiilor ocazii să vă povestească despre ceea ce ştiu, despre cum se simt şi ce vor să vă întrebe. Este posibil ca imaginea lor de ansamblu să difere foarte mult de a dumneavoastră, aşa că aveţi răbdare să vă povestească ceea ce cred şi ce au văzut sau au auzit.
2. Adaptaţi-vă povestea în funcţie de vârsta copilului
Este important să aveţi mereu în minte care este vârsta copilului dumneavoastră, atunci când purtaţi astfel de conversaţii. Copiii mici s-ar putea să nu înţeleagă noţiunea de conflict armat şi vor avea nevoie de o explicaţie pe înţelesul lor. La fel de important este să nu cădeţi în capcana de a da prea multe detalii sau explicaţii, deoarece îi puteţi îngrijora suplimentar.
3. Validaţi emoţiile
Este important să se simtă înţeleşi într-o conversaţie. Prin urmare, nu-i judecaţi şi nici nu le luaţi în derâdere opiniile. Atunci când le oferim copiilor ocazia să-şi exprime îngrijorările în cadrul unei discuţii deschise şi oneste, le oferim un sentiment de siguranţă şi liniştire.
4. Asiguraţi-i că adulţii de pretutindeni lucrează din greu ca să rezolve situaţia
Este important să le reamintim copiilor că această problemă nu este responsabilitatea lor. Că nu trebuie să se simtă vinovaţi că ei pot să se joace cu prietenii lor, să se întâlnească cu ei şi să facă lucruri care le aduc bucurie. În plus, este important să vă menţineţi calmul atunci când veţi purta această conversaţie cu ei. De multe ori, copiii imită emoţiile părinţilor, aşa că atunci când dumneavoastră sunteţi stresat în legătură cu o situaţie, este probabil ca şi copiii să se simtă stresaţi.
5. Daţi-le ocazia să ajute într-un mod practic
Dacă vor să ajute, susţineţi-i. Copiii care au ocazia să-i ajute pe cei afectaţi de un conflict armat se simt ca şi cum ar fi parte din rezolvarea situaţiei. Prin urmare, încurajaţi-i să strângă fonduri, să trimită scrisori către factorii locali de decizie sau să conceapă mici campanii prin care să ceară pacea în regiunea afectată. (sursa Organizaţiei Salvaţi Copiii)
