24 MAI 2024 - Monitorul de Galați - Ediție regională de sud-est Galați Brăila Buzău Constanța Tulcea Vrancea
Modifică setările cookie-urilor
Monitorul de Galati iOS App Monitorul de Galati Android Google Play App
FOTO: Filosofii ne învaţă despre fericire, la Galaţi
FOTO: Filosofii ne învaţă despre fericire, la Galaţi

Volumul de texte intitulat „Despre fericire” a fost prezentat în cadrul Facultăţii de Istorie, Filosofie şi Teologie (UDJ) Galaţi, unde prietenii filosofiei şi admiratorii înţelepciunii au fost prezenţi pentru a afla modul în care se teoretizeaza această aspiraţie străveche a omului. În sală au fost coordonatorii volumului, Liviu Cocei, Ion Cordoneanu şi Ivan Ivlampie, cadre didactice la Universitatea „Dunărea de Jos”, iar profesorii Horia Vicenţiu Pătraşcu (Bucureşti), Claudiu Mesaroş (Timişoara), au participat virtual.
Pornind din antichitate, filosofii explică de obicei fericirea fie ca fiind o stare de spirit, fie o viaţă care merge în belşug. Având în vedere preocuparea pragmatică pentru atingerea fericirii, cercetările în psihologie i-au ghidat pe mulţi filosofi moderni în dezvoltarea teoretică a ceea ce profesorul H.V. Pătraşcu defineşte ca „gradul maxim de împlinire autentică a fiinţei umane”. Aristotel a considerat virtutea ca fiind necesară pentru ca o persoană să fie fericită şi a susţinut că, fără virtute, cel mai mult care se poate obţine este mulţumirea. În cadrul eticii aristotelice, atingerea virtuţii implică întrebarea „cum ar trebui să fiu” mai degrabă decât „ce ar trebui să fac”. Platon considera că fericirea societăţii provine din faptul că cetăţenii se tratează unii pe alţii corect, duc vieţi virtuoase şi fiecare îşi îndeplineşte funcţia socială. Prognozele moderne, bazate pe studii analitice ale evoluţiei umane, cu justificare ştiinţifică pentru dezvoltarea societăţii, generează o amplă discuţie legată de definiţia contemporană a fericirii: bogăţie, echilibru, utilitarism, libertate de gândire, percepţia tensiunilor sociale, concepte discutate detaliat în cadrul acestui eveniment cultural.
Dacă ar fi să cităm două teme fierbinţi ale dezbaterii, putem aminti ideea lui Liviu Cocei că, fiind greu de ajuns la fericire, care este frecvent într-un orizont prea îndepărtat, putem accede mai uşor şi spera la bucurie, o formă mai lejeră de bine existenţial. A doua temă care a generat un duel de idei între profesorul Claudiu Mesaroş de la Timişoara şi Horia Pătraşcu de la Bucureşti a fost legată de o dilemă care a fost sintetizată genial de Edward O. Wilson astfel: „Avem emoţii paleolitice, instituţii medievale şi tehnologie divină. Şi este teribil de periculos, iar acum se apropie de un punct de criză în general”. Fericirea este aceeaşi pentru noi ca şi pentru oamenii de acum 1.000 de ani? Conceptele fundamentale ale fericirii se menţin sau evolueză permanent? Vă lasăm dragi cititori interesaţi de problema fericirii, să vă gândiţi la asta şi, poate, să găsiţi un răspuns valabil. FOTO, mai jos!


Articole înrudite