




Ca în fiecare an şi la Galaţi, înainte de Postul Mare, se marchează această ultimă Sărbătoare ce marchează ieşirea din iarnă. Este ultima săptămână care precede Postul Mare, o perioadă de trecere numită în popor „săptămâna albă”, „a brânzei” ori „a untului”.
Mica comunitate a ruşilor lipoveni din Galaţi participă cu sfinţenie la această sărbătoare tradiţională, înainte să se dedice Postului de dinaintea Sărbătorilor de Paşti, cunoscând fiind apropierea străveche a membrilor acestei comunităţi de biserică şi obiceiurile religioase creştine. Cum este obiceiul, membrii se întâlnesc într-o ultimă reuniune gastronomică pentru a celebra sfârşitul „săptămânii de tranziţie” printr-o masă alcătuită preponderent cu preparate din peşte, alături de cele din brânză, unt, lapte şi ouă.
Am întrebat-o pentru a ne oferi mai multă claritate, în acest sens, despre Sărbătoare, pe Duță Pelaghia, preşedinta filialei locale a Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România (CRLR):
„Denumită Masleniţa sau „săptămâna brânzei”, este o sărbătoare tradiţională de origine slavă, cu rădăcini în activitatea cu caracter agrar, cu influenţe religioase a creştinilor, simbolizând, totodată trecerea de la iarnă la primăvară şi pregătirea credincioşilor pentru curăţarea spiritului şi, mai ales, a trupului, în Postul Mare.
Manifestările dedicate Masleniţei se desfăşoară în perioada 16-22 februarie, pe parcursul ultimei săptămâni dinaintea Postului.
Denumirea sărbătorii provine de la cuvântul „maslo”ce înseamnă unt sau ulei, produse folosite în prepararea alimentelor de cei care sărbătoresc Masleniţa. Semnificativ este că în această perioadă se renunţă la consumul de carne şi oamenii încep să apeleze la produse din lactate, cum ar fi untul, dar şi ouăle, pentru a „uşura” trecerea către Postul Mare.
Unele dintre cele mai gustoase şi aşteptate feluri de mâncare, pregătite în „săptămâna brânzei”, sunt vareniki (colţunaşii) şi blini (clătitele) cu conţinut principal brânza, elementele centrale, ale meniului drept-credincioşilor!”
Astfel, la Galaţi, membrii comunităţii locale a ruşilor-lipoveni, înainte de intrarea în Postul Paştelui, s-au reunit la o masă tradiţională, unde au sărbătorit cu bucatele pregătite pe bază de brânză, dar şi cu o binemeritată „Dezlegare la peşte”, în acordurile cântecelor religioase de sărbătoare şi voie bună, fredonate de mai toţi mesenii, pe parcursul evenimentului.
Autor: Marian VULPE