Domeniile de activitate cu un potenţial încă neexplorat, în special agricultura şi sectorul auto, vor reprezenta motoarele creşterii economice în următorii cinci ani pentru economia României, iar cea mai mare vulnerabilitate o reprezintă dependenţa prea mare de zona euro în comerţul exterior, a declarat preşedintele Comisiei Naţionale de Prognoză (CNP), Ion Ghizdeanu.
CNP, instituţie aflată în subordinea Ministerului Finanţelor şi pe care guvernul îşi bazează proiecţiile bugetare şi economice, a revizuit în urcare, de la 4,2% până la 4,8%, estimarea oficială de creştere economică pentru acest an, după evoluţia mult peste estimări din prima jumătate a acestui an.
”În următorii cinci ani, motoarele creşterii vor fi activităţile tradiţionale cu potenţial încă neexplorat, în special agricultura şi auto. Sperăm să crească şi domeniul cercetării şi inovării la nivelul unde este acum domeniul IT”, a spus Ghizdeanu, în cadrul unei conferinţe organizate de Forbes România.
Preşedintele CNP a atras atenţia că există şi multe vulnerabilităţi, având în vedere faptul că economia României este una emergentă.
”Cea mai dificil de eliminat vulnerabilitate este faptul că există un export prea concentrat pe zona euro. Orice se întâmplă în această zonă ne afectează foarte mult. Avem prea puţin export extra-UE”, a afirmat Ghizdeanu.
Ghizdeanu consideră că actuala creştere economică a României este una "destul de sustenabilă", argumentând că dinamica investitiilor este mai mare decât a consumului. În plus, în iunie şi iulie, deficitul comercial s-a redus.
Pentru anii următori, CNP estimează o încetinire a creşterii economice la 4,3% în 2017, apoi o accelerare la 4,5% în 2018 şi la 4,7% în 2019.
În 2019, România va depăşi pragul de 200 miliarde de euro ca valoare a PIB, ajungând la 919,6 miliarde lei (208,1 miliarde euro), ceea ce corespunde unui nivel de 10.734 euro/locuitor, anticipează CNP.
