La Casa Cuza, secţie a Muzeului de Istorie Paul Păltănea din Galaţi s-a inaugurat, luni, 23 martie 2015, expoziţia „25 MARTIE – ZIUA NAŢIONALĂ A GRECIEI”. La eveniment au participat membri ai comunităţii elene din Galaţi, preşedinta acestei comunităţi, Rodica Zamfiropol (vicepreşedintă a Uniunii Elene din România) reprezentanţi ai instituţiilor de cultură din oraş – directorul Muzeului de Istorie, Cristi Căldăraru, Marius Mitrof, din partea Direcţiei Judeţene de Cultură Galaţi, dar şi elevi ai Liceului Teoretic Emil Racoviţă şi CNVA. Invitat de onoare al evenimnetului a fost deputatul Dragoş Zisopol, preşedinte al Uniunii Elene din România.
Potrivit muzeografului Delia Pohrib, cea care a lucrat la organizarea expoziţiei, aceasta cuprinde peste 40 de imagini ce reflectă viaţa comunităţii greceşti din România, dar şi evenimentele istorice de la 1821. Totodată, expoziţia cuprinde şi litografii editate în anul 1895, reunite în lucrarea de iconografie istorică greacă retrospectivă privind revoluţia din 1821: «ELLINIDI NEOLAIA (...) / TINERIMEA ELINĂ (...)» de Periclis M. Pestemaltzioglou, precum şi o serie de arme albe şi de foc din colecţia Muzeului de Istorie „Paul Păltănea” Galaţi, specifice epocii: pistoale, iatagane, hangere etc.
La propunerea parlamentarului Dragoş Zisopol, expoziţia va deveni itinerantă, astfel încât să poată fi admirată de grecii din cele 20 de comunităţi din ţară. Potrivit lui Dragoş Zisopol, la nivel naţional, în comunităţile elene din ţară există peste 11.000 de membri titulari şi alţi 8.000 membri filoeleni. La Galaţi, Comunitatea Elenă numără 450 de membri. La vernisajul expoziţiei, Dragoş Zisopol, deputat în Parlamentul Român din partea Uniunii Elene din România şi, totodată, preşedinte al uniunii, a vorbit despre semnificaţia Zilei Naţionale a Greciei, în contextul relaţiilor istorice de prietenie dintre poporul grec şi cel român. “Ziua Naţională a unui popor îşi are rădăcinile profund înfipte în evenimentele fundamentale ale acestuia. Cea ce este îmbucurător pentru poporul grec este că această istorie leagă indestructibil cele două popoare – român şi grec. De ce spun asta? Pentru că românii au avut un rol fundamental în revoluţia de la 1821, iar fundamental este şi rolul pe care l-au avut gălăţenii, pentru că au existat, în perioada 1819-1820-1821, trei Eforii, din care una La Galaţi, alta la Iaşi şi alta la Bucureşti. Deci, iată că poporul român a făcut mult mai mult pentru poporul grec prin această înfrăţire creştin ortodoxă şi eliberarea poporului grec. Există rădăcini adânci, şi ele nu înseamnă doar doar revoluţia de la 1821, ci mult mai mult. Îmi aduc aminte aici de Rigas (Sfereos) Velestinlis, care este precursorul acestei revoluţii, care s-a inspirat din iluminismul francez, care a avut câteva idei extraordinare cu 40-50 ani înainte de revoluţia din 1821, care a reuşit să mişte masele, să schimbe conştiinţe şi care a scris prima constituţie pentru un popor grec liber de mai târziu, a scris articole legate de libertatea şi drepturile omului, articole fundamentale care şi azi se află la baza Europei Unite, un lucru de importanţă majoră! Astfel s-au deschis sufletele şi minţile grecilor spre dorinţa de a căpăta libertate. Şi după 400 de ani de ocupaţie otomană, grecii, împreună cu toţi cei care i-au fost alături – tineri români - au ajuns la un deziderat fenomenal – libertatea sau moartea, acesta este motto-ul Imnului Naţional al Greciei şi elementul sub care s-au desfăşurat evenimentele de la 1821”, a spus Dragoş Zisopol.
La rândul său, Marius Mitrof, din partea Direcţiei Judeţene de Cultură Galaţi, a vorbit despre importanţa grecilor în istoria Galaţiului: „Portul dunărean a fost ţinut pe «spinarea» negustorilor străini care au format comunităţi, printre care şi cea elenă, care, la un moment dat, reprezenta 30% din populaţia Galaţiului. Negustorii sunt cei care au susţinut şi au dus Galaţiul printre oraşele fruntaşe ale Moldovei, acesta situându-se pe locul II, după Iaşi şi pe locul al II-lea ca putere economică, după Bucureşti. Iată că au reuşit, prin afacerile de succes pe care le-au avut, să ducă în lume şi renumele Galaţiului. Vorbim de personalităţi de talie mondială, precum Chrissoveloni, Lambrinidi, Malaxa, Negro Ponte – toţi veniţi din insula Chios, sau doctorul Serfioti”.
După discursurile celor prezenţi, ansamblul de dansuri tradiţionale greceşti Olympos, al Comunităţii Elene din Galaţi, a susţinut un scurt moment artistic.
