Asociaţia „3D” Dezvoltare Durabilă a Dunării, cu sediul în Galaţi, ce are ca obiect principal de activitate să protejeze prin acţiuni directe mediul înconjurător, a depus la la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie o plângere penală cu privire la evenimentul de navigaţie care a avut loc pe 19 decembrie 2010, prin scufundarea unei barje încărcată cu 946 tone fosfat, în zona comunei Ghindăreşti, judeţul Constanţa, ni se aduce la cunoştinţă printr-un e-mail trimis redacţiei. Precizăm că plângerea este semnată de Comitetul Director al Asociaţiei „3D”, care este format din persoane cu nume cu rezonanţă în Galaţi şi nu numai: ing. Dan Lilion Gogoncea - preşedinte, dr.ing. Alexandru Georgescu - vicepreşedinte, conf. univ. dr. Ana Călin - director executiv, dr. ing. Gelu Kahu şi prof. univ. dr. ing. Romeo Ionescu - membri.
După cum se ştie, împingătorul Orion, care naviga sub Pavilionul Republicii Moldova, remorca opt barje încărcate cu fosfat. Convoiul s-a deplasat din portul Ismail, Republica Ucraina, având ca destinaţie un port din Serbia. În plângerea Asociaţiei „3D” se spune că relaţiile date de echipaj până în prezent par a fi incoerente, în sensul că evenimentul s-a produs pe malul drept al Dunării, la km 261, când convoiul de 8 barje s-ar fi izbit de o stâncă şi, din cauza balansului şi a vântului puternic, parâma care lega remorcherul de prima barjă s-a rupt iar barja desprinsă de convoi, în care se afla cantitatea de 946 tone fosfat de amoniu s-a scufundat. Barja care s-a scufundat avea o lungime de peste 100 m şi este posibil ca prin scufundare să fi ajuns la o adâncime de până la 50 m.
„Autorităţile administraţiei locale au transmis informaţii demne de a considera lucrurile ca şi rezolvate, nerespectând obligaţia de a informa corect populaţia privind riscurile generate de acest accident asupra mediului şi asupra sănătăţii populaţiei”, se arată în plângere.
În opinia Asociaţiei „3D”, pot fi riscante opiniile potrivit cărora fosfatul de amoniu nu este periculos, întrucât debitul de apă al Dunării ar fi ajuns la 10.000 mc/sec, cum susţin specialiştii de la Apele Române. „Să nu uităm de flora şi fauna generată de însăşi apa Dunării, care a suferit prin această poluare. Care este perspectiva protejării faunei şi florei? Existenţa unei barje la o adâncime care nu este încă definită va fi totdeauna un pericol pentru navigaţie (a se vedea cazul navei Transilvania, Ceahlăul, Rostoc ş.a. Cunoaşterea de către populaţie a pericolului pentru consumul apei din Dunăre şi a produselor acvatice este una din măsurile energice necesare a fi luate de autorităţi susţinute şi de organizaţiile neguvernamentale. Consecinţele pot fi dezastruoase, acum ori în perspectivă”, se mai arată în plângere.
Asociaţia a solicitat organelor de anchetă să dispună verificări pentru a se stabili dacă la plecarea din portul Ismail s-a asigurat legătura corectă dintre cele opt barje şi convoi, care era forţa vântului în momentul producerii evenimentului, dacă existau condiţii de navigabilitate şi dacă s-au respectat prevederile Regulamentului de navigaţie pe Dunăre. În plus, în plângere se cere să se verifice şi dacă barja a sesizat căpităniile din zonă despre condiţiile nefavorabile de navigabilitate. Referitor la ceea ce s-a întâmplat după scufundarea barjei, se solicită verificări privind monitorizarea calităţii apei din Dunăre imediat după impact şi dacă s-a făcut o evaluare privind efectele asupra mediului, respectiv a apei şi solului de pe malurile Dunării.
