Google Maps se află din nou în centrul unei controverse internaţionale, de data aceasta cu implicaţii geopolitice profunde. Platforma a redenumit „Gulf of Mexico” în „Gulf of America” pentru utilizatorii din Statele Unite, declanşând reacţii dure din partea guvernului mexican, care a intentat un proces împotriva gigantului tech.
Decizia Google vine după un ordin executiv semnat de fostul preşedinte Donald Trump în februarie 2025 şi urmat de adoptarea rapidă a legii „Gulf of America Act”, care oficializează noua denumire în documentele federale americane. Schimbarea este vizibilă doar pe teritoriul SUA, însă impactul simbolic a depăşit graniţele digitale.
Preşedinta Mexicului, Claudia Sheinbaum Pardo, a denunţat ferm această modificare, numind-o „o ofensă la adresa suveranităţii” şi „o încălcare a normelor internaţionale”. Într-o conferinţă de presă, ea a anunţat iniţierea unei acţiuni legale împotriva Google, acuzând compania că a cedat prea uşor presiunilor politice americane.
„Golful Mexic este parte din identitatea noastră geografică şi istorică. Nu poate fi redenumit unilateral, fie şi doar în mediul digital”, a declarat Sheinbaum.
Deşi Google susţine că denumirile afişate pe hartă variază în funcţie de locaţia utilizatorului – o practică deja aplicată în alte regiuni disputate, cum ar fi „Sea of Japan” vs. „East Sea” –, criticii consideră că modificarea actuală are o motivaţie pur politică, nu tehnică. Analiştii avertizează că o asemenea schimbare aparent minoră poate influenţa percepţiile publice şi poate contribui la impunerea unei agende naţionale prin mijloace digitale.
Poziţia oficială a Google este rezervată: compania spune că adaptează hărţile în funcţie de contextul local, fără a lua poziţie în conflicte politice. Totuşi, în acest caz, mulţi observatori acuză lipsa consultării părţilor afectate şi reacţia disproporţionat de promptă în favoarea unei politici americane contestate internaţional.
Deşi schimbarea apare doar în versiunea americană a aplicaţiei, efectul său simbolic este considerabil. Denumirea „Gulf of America” poate crea, pentru utilizatorii din SUA, impresia unei apartenenţe exclusive, distorsionând realitatea geografică. În alte regiuni, Google Maps afişează fie forma consacrată „Gulf of Mexico”, fie o formulare dublă: „Gulf of Mexico (Gulf of America)”, o încercare de a atenua tensiunile fără a oferi o soluţie clară.
Această ambiguitate scoate în evidenţă o problemă esenţială: cine are dreptul de a numi locurile, într-o eră în care platformele digitale pot reconfigura percepţiile globale la fel de eficient ca deciziile diplomatice?
Procesul deschis de Mexic ar putea deveni un caz de referinţă pentru responsabilitatea companiilor tech în faţa dreptului internaţional. Deocamdată, nu se ştie exact în ce instanţă va fi judecat cazul, dar mesajul transmis de autorităţile mexicane este clar: graniţele şi denumirile nu pot fi modificate printr-un simplu update de software.
În fundal, scandalul scoate la iveală şi riscurile mai largi legate de neutralitatea digitală. Dacă Google poate modifica o denumire geografică la cererea unui guvern, ce îl împiedică să facă acelaşi lucru în alte regiuni disputate, precum Crimeea, Taiwan, Cisiordania sau Kashmir?
Această controversă readuce în discuţie influenţa tot mai mare a marilor platforme digitale asupra discursului public, istoriei şi identităţii culturale. Dacă geografia virtuală începe să reflecte interese politice în detrimentul realităţilor recunoscute internaţional, riscăm să trăim într-o lume paralelă, în care frontierele sunt trasate nu pe hartă, ci în codul sursă.
