China a reuşit în 2025 o premieră istorică, intrând pentru prima dată în top 10 al Global Innovation Index (GII), devansând Germania, care coboară acum pe locul 11. Clasamentul, realizat anual de Organizaţia Mondială a Proprietăţii Intelectuale (WIPO) şi Universitatea Cornell, analizează peste 130 de economii pe baza unor indicatori precum investiţiile în cercetare, brevete, educaţie şi infrastructură digitală.
Ascensiunea Chinei este rezultatul unei strategii pe termen lung, axată pe investiţii masive în AI, 5G, energie verde şi semiconductori. În ultimii ani, Beijingul a devenit lider mondial la numărul de brevete şi articole ştiinţifice publicate, confirmând capacitatea de a transforma resursele financiare în inovaţii concrete.
La acest progres au contribuit nu doar investiţiile statului, ci şi marile companii private de tehnologie — Huawei, Tencent, BYD — care şi-au consolidat competitivitatea la nivel global. Intrarea Chinei în top 10 este astfel văzută ca validarea unei politici coerente de transformare economică şi tehnologică.
Germania, în schimb, părăseşte pentru prima dată topul celor mai inovatoare zece economii, pe fondul încetinirii creşterii economice, costurilor energetice ridicate şi ritmului mai lent de digitalizare. Totuşi, baza industrială şi ecosistemul său de cercetare rămân solide, iar experţii recomandă investiţii în infrastructură digitală şi susţinerea startup-urilor pentru a recupera terenul pierdut.
Schimbarea de poziţii marchează o repoziţionare globală a centrelor de inovaţie, cu Asia consolidându-şi rolul de motor tehnologic prin China, Coreea de Sud, Singapore şi Japonia. Pentru Europa, mesajul este unul de avertizare: competiţia se intensifică, iar menţinerea influenţei depinde de politici adaptate şi investiţii consistente în noile tehnologii.
