Stratul de gheaţă din Cordillera s-a înjumătăţit în doar 500 de ani la sfârşitul ultimei ere glaciare din cauza încălzirii climei, acest lucru indicând că şi calota glaciară a Groenlandei din prezent ar putea avea un destin similar, conform unui nou studiu publicat în jurnalul ''Science'' citat recent de Xinhua.
În Pleistocen, care corespunde cu sfârşitul ultimei ere glaciare, stratul de gheaţă din Cordillera, similar calotei glaciare a Groenlandei din punct de vedere al masei, acoperea zone întinse din America de Nord.
Potrivit studiului, topirea stratului de gheaţă din Cordillera a cauzat o creştere a nivelului mării cu circa şase metri, dar şi schimbări semnificative în ceea ce priveşte temperatura şi circulaţia generală oceanică. Din cauza faptului că apa rece este mai densă decât cea caldă, apa conţinută de straturile de gheaţă se scufundă după ce se topeşte provocând o întrerupere a ''benzii transportoare'' a circulaţiei oceanice şi o schimbare a climei.
Studii anterioare au identificat dovezi ale prezenţei stratului de gheaţă în vestul Canadei datând din urmă cu 12.500 de ani, însă noi date demonstrează că zone întinse din regiune au fost lipsite de gheaţă cu doar 1.500 de ani înainte, ceea ce dezvăluie faptul că straturile de gheaţă pot avansa şi se pot retrage într-o perioadă relativ scurtă de timp.
Pe baza dovezilor geologice şi a modelelor privind straturile de gheaţă, oamenii de ştiinţă au realizat un calendar al avansării şi retragerii stratului de gheaţă din Cordillera. În cadrul Laboratorului PRIME al Universităţii Purdue, o unitate de cercetare dedicată spectrometriei de masă cu accelerator, ei au cartografiat şi datat morene din vestul Canadei utilizând beriliu-10, un izotop rar de beriliu care este deseori utilizat ca indicator al intensităţii solare.
''Avem un grup de măsurători cu beriliu-10, datând acum 14.000 de ani, şi un alt grup de acum 11.500 de ani, iar diferenţa între ele este semnificativă din punct de vedere statistic'', a declarat în cadrul unui comunicat de presă Marc Caffee, profesor de fizică la Colegiul de Ştiinţe Purdue şi totodată director al Laboratorului PRIME. ''Singurul mod în care acest lucru se putea întâmpla era dacă stratul de gheaţă din zona aceea dispăruse complet şi apoi avansase''.
Prin reconstruirea cu precizie a cronologiei evenimentelor climatice din trecut, cercetătorii pot stabili cauza şi efectul.
Crearea unui calendar al retragerii glaciare oferă de asemenea informaţii cu privire la modul în care primii oameni au ajuns în America de Nord.
''Această lucrare ar trebui să stimuleze realizarea altor studii'', a declarat Caffee. ''Straturile de gheaţă continentale nu dispar într-un mod simplu, monolitic, ci este un proces extrem de complicat. Cu cât cunoaştem mai multe despre retragerea stratului de gheaţă din Cordillera, cu atât vom putea prezice mai bine ce va urma pentru calota glaciară din Groenlanda'', a adăugat el.
