Un tip de mucegai descoperit în zona contaminată de la Cernobîl ar putea deveni, în mod neaşteptat, una dintre cele mai utile resurse pentru explorarea spaţiului. Cercetătorii studiază modul în care acest fung transformă radiaţiile în energie, cu speranţa că în viitor ar putea fi folosit ca un scut biologic împotriva radiaţiilor intense din afara atmosferei terestre.
Specia, Cladosporium sphaerospermum, a fost identificată în zona de excludere de la Cernobîl, unde nivelurile ridicate de radiaţii sunt prezente încă din 1986. Particularitatea sa este pigmentul foarte închis, melanina, aceeaşi substanţă care determină culoarea pielii, a părului şi a ochilor la oameni.
Potrivit Euronews.com, cercetătorii cred că mucegaiul foloseşte radiaţiile ionizante ca sursă de energie, într-un proces ipotetic numit „radiosinteză”. Melanina ar acţiona ca un fel de „clorofilă întunecată”, transformând radiaţiile în energie chimică, asemănător modului în care plantele convertesc lumina prin fotosinteză. Deşi mecanismul nu este încă pe deplin confirmat, rezultatele au atras suficient interes pentru a fi aplicate în contexte spaţiale.
În 2022, Cladosporium sphaerospermum a fost crescut la bordul Staţiei Spaţiale Internaţionale, expus la radiaţia cosmică. Un strat de numai 1,7 milimetri a reuşit să reducă radiaţia măsurată sub el cu aproximativ 2%. Deşi procentul pare redus, extrapolarea arată potenţialul real al fungului.
Pe baza datelor experimentale, cercetătorii estimează că un strat de aproximativ 21 de centimetri din acest mucegai ar putea apropia nivelul de radiaţii de pe Marte de un prag sigur. Dacă fungul ar fi amestecat cu solul marţian, grosimea necesară s-ar reduce la în jur de 9 centimetri. Avantajul major este că astfel de materiale ar putea fi produse direct la destinaţie, eliminând necesitatea transportului unor ecrane masive de protecţie de pe Pământ.
Melanina pare să fie elementul-cheie. Un studiu din 2007 a arătat că organismele bogate în melanină cresc mai rapid în medii cu radiaţii intense, sugerând că nu doar rezistă acestor condiţii, ci le şi exploatează pentru a se dezvolta. În spaţiu, unde radiaţiile galactice pot afecta grav ADN-ul, proteinele şi sănătatea astronauţilor, această proprietate devine extrem de valoroasă.
Radiaţiile cosmice galactice, provenite din afara sistemului solar sau din explozii stelare, reprezintă unul dintre cele mai mari obstacole pentru misiunile de lungă durată. Institutii precum Georgetown University Space Initiative avertizează că, fără o protecţie adecvată, stabilirea unor baze pe Lună sau Marte este dificil de imaginat.
Ideea unui „zid” viu de mucegai, cultivat direct la faţa locului, pare desprinsă din science-fiction, însă pentru cercetători este o soluţie demnă de investigat. Dacă studiile viitoare confirmă rezultatele actuale, mucegaiul de la Cernobîl ar putea deveni un aliat surprinzător în protecţia astronauţilor şi în viitoarele misiuni către Planeta Roşie.
