Un sistem computerizat care imită creierul uman a identificat, în cadrul unui experiment, trăsăturile faciale cu cea mai mare pondere în formarea primei impresii despre o persoană, conform unui material publicat de Live Science. Rezultatele studiului ar putea fi folosite pentru a concepe un program de calculator care să aleagă acele fotografii care pot contribui la formarea unei cât mai bune prime impresii, spre exemplu, în cazul solicitării unui loc de muncă.
Prima impresie despre o persoană poate să se formeze în mai puţin de 100 de milisecunde după stabilirea contactului vizual cu respectiva persoană, în mod automat, probabil în afara controlului conştient. Este de notorietate faptul că prima impresie despre o persoană influenţează în mod major modul în care relaţionăm cu respectiva persoană şi poate fi foarte dificil de schimbat.
"Este util să ştim cum suntem judecaţi în funcţie de aspectul nostru, cu atât mai mult cu cât aceste aprecieri ar putea să nu fie foarte precise — spre exemplu în contextul în care apărem în instanţă, în faţa juraţilor sau atunci când candidăm în alegeri. În consecinţă, putem să avem cu adevărat încredere într-o faţă zâmbitoare?", se întreabă coautorul acestui studiu, Tom Hartley, specialist în neurologie cognitivă şi psihologie de la Universitatea din York (Anglia).
Conform acestuia, oamenii ajung de obicei departe cu raţionamentele pe care le construiesc pornind de la prima impresie despre alte persoane. "Spre exemplu, cineva care arată mai tânăr este considerat a avea şi alte trăsături de caracter imature. Este evident că nu trebuie să judecăm pe nimeni după aparenţe, şi cu toate acestea o facem cu toţii", a mai adăugat el.
Iar ţinând cont de faptul că o mare parte din interacţiunile interumane s-au mutat în spaţiul virtual, pe site-urile de socializare, prima impresie pare mai importantă decât oricând.
"Dacă în trecut făceam cunoştinţă cu oamenii cu care ne întâlneam în carne şi oase, în prezent, din ce în ce mai frecvent, primul contact se face online, iar primele impresii despre cineva se formează în funcţie de fotografiile pe care respectiva persoană le postează pe conturile sale de socializare", explică Hartley.
Studii anterioare au observat faptul că "majoritatea judecăţilor care contribuie la formarea primei impresii despre cineva fac parte din trei categorii importante. Una dintre ele este abordabilitatea — respectiva persoană doreşte să mă ajute sau nu? O alta este caracterul de dominare — poate ea să mă ajute sau să-mi facă rău? Iar ultima categorie este atractivitatea — ar putea fi un partener sau un rival?", aminteşte neurologul britanic.
Pentru a afla mai multe despre modul în care se formează primele impresii, cercetătorii de la Universitatea din York au selectat 1.000 de fotografii ale unor persoane diferite, de pe site-uri de socializare şi au prezentat aceste fotografii unui grup "martor" (în cadrul experimentului) format din şase voluntari. Voluntarii au fost chemaţi să-şi precizeze primele impresii la vederea fotografiilor, indicând o serie de trăsături sociale cum ar fi încrederea pe care o inspiră, atracţia pe care o exercită şi tendinţa de a fi o persoană dominantă.
Apoi, oamenii de ştiinţă au analizat feţele din fotografii prin intermediul unei reţele neuronale artificiale — un fel de inteligenţă artificială care imită modul de funcţionare a creierului. Ei au încercat să determine care caracteristici faciale sunt legate de formarea primei impresii.
Conform modelului folosit, forma gurii şi zona din jurul acesteia sunt asociate abordabilităţii — deloc surprinzător, în acest caz, un zâmbet reprezintă o componentă cheie pentru formarea unei prime impresii în acest sens. În ceea ce priveşte atractivitatea, forma ochilor şi zona din jurul acestora joacă un rol foarte important. Caracterul dominant este asociat cu trăsăturile care indică o faţă masculină şi sănătoasă.
Prin inversarea acestui proces, cercetătorii au creat un model care poate genera trăsăturile faciale specifice anumitor caracteristici de personalitate. Acest model ar putea fi folosit pentru "alegerea, poate chiar automată, a unei imagini care formează o primă impresie dezirabilă", conform lui Hartley.
În cadrul acestui studiu au fost folosite doar tipologii faciale caucaziene, pentru a elimina eventuale confuzii rezultate din diferenţele de rasă.
Concluziile acestui studiu sunt prezentate pe larg în ultimul număr al revistei Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS).
