
Italianul Valentino Garavani, ultimul dintre marii creatori de modă ai secolului XX şi un designer care a definit imaginea regalităţii în epoca republicană pentru tot felul de prinţese, a murit, luni, la domiciliul său din Roma. Avea 93 de ani. „Valentino Garavani a încetat din viaţă astăzi, în reşedinţa sa din Roma, înconjurat de cei dragi”, a anunţat fundaţia pe Instagram. Priveghiul va avea loc miercuri şi joi, iar funeraliile vor avea loc vineri, la Roma, la ora 11:00 (10:00 GMT), a adăugat fundaţia, potrivit New York Times.
Supranumit „ultimul împărat” într-un film documentar cu acelaşi nume lansat în 2008 şi „Şeicul şicului” de John Fairchild, fostul redactor al revistei Women’s Wear Daily, Valentino şi-a fondat compania omonimă în 1959. În următoarea jumătate de secol nu numai că a îmbrăcat o lume de personalităţi importante, dar a devenit egalul lor.
„În Italia, există Papa – şi există Valentino”
„În Italia, există Papa – şi există Valentino”, a spus Walter Veltroni, pe atunci primarul Romei, într-un profil al designerului publicat în 2005 în The New Yorker. Valentino, născut în Voghera în 1932, a făcut primii paşi în lumea modei la Paris, formându-se în atelierele lui Jean Desses şi Guy Laroche. Revenit în Italia, şi-a deschis propriul atelier de croitorie în Via Condotti, Roma, în 1958.
Punctul de cotitură în cariera sa a venit în 1962, la Palazzo Pitti. Casa de modă Valentino, cofondată împreună cu Giancarlo Giammetti, a cunoscut rapid un succes incredibil, încununat de colaborări de prestigiu cu vedete de la Hollywood, notează digi24.ro.
„Întotdeauna caut frumuseţea, frumuseţea”
Bronzat perpetuu într-o nuanţă intensă de mahon, cu părul uscat cu foehnul până la o perfecţiune imobilă, aproape întotdeauna numit prin prenume (sau prin onorificul „Dl. Valentino”) şi urmat de un alai de oameni şi mopsi, Garavani a creat şi a vândut o imagine de înaltă strălucire care a contribuit la definirea stilului italian timp de generaţii.
Afacerea sa a apărut pe lume chiar înainte de era „La Dolce Vita”, iar el a fost neobosit în loialitatea sa faţă de acest ideal. „Întotdeauna caut frumuseţea, frumuseţea”, i-a spus el realizatorului Charlie Rose, într-un interviu din 2009. Nu-i păsa să stabilească tendinţe, să canalizeze spiritul vremii sau să fie în avangardă. „Este foarte, foarte simplu”, a declarat el pentru The New York Times în 2007. „Încerc să le fac pe fetele mele să arate senzaţional.”
El a realizat rochia crem din dantelă pe care Jacqueline Kennedy a purtat-o la căsătoria sa cu Aristotel Onassis în 1968, costumul cu guler de zibelină pe care Farah Diba l-a purtat când a fugit din Iran când soţul ei, şahul, a fost detronat în 1979 şi rochia pe care Bernadette Chirac a purtat-o când soţul ei, Jacques, a depus jurământul ca preşedinte al Franţei în 1995.
Foto: Profimedia





