45 de ani de la Cutremurul din '77 Recomandat

Vineri, 04 Martie 2022 08:01
Publicat în National
Evaluaţi acest articol
(1 Vot)

Cutremurul din 1977 a fost cel mai distructiv din istoria României. Astăzi, 04 martie 2022, se împlinesc 45 de ani de la acest eveniment tragic, Cutremurul din '77. Acesta s-a produs la ora 21:22:22, în data de 04 martie 1977, şi a avut efecte devastatoare asupra României. A avut o magnitudine de 7,4 pe scara Richter şi o durată de circa 56 de secunde, 1.570 de victime, din care 1.391 numai în Bucureşti, notează ziuaconstanta.ro.

În istorie, cel mai puternic cutremur românesc a avut o magnitudine de 7,9-8,2 pe scara Richter, producându-se la data de 26 octombrie 1892. A durat 2 minute şi 30 de secunde şi s-a resimţit în toată Europa. La nivelul întregii ţări au fost circa 11.300 de răniţi şi aproximativ 35.000 de locuinţe s-au prăbuşit. Majoritatea pagubelor materiale s-au concentrat in Bucureşti unde peste 33 de clădiri s-au prăbuşit.

Cutremurul a afectat de asemenea şi Bulgaria. În oraşul Sviştov, trei blocuri de locuinţe au fost distruse şi peste 100 de oameni au murit. Epicentrul cutremurului a fost localizat în zona Vrancea, cea mai activă zonă seismică din ţară, la o adâncime de circa 100 km. Unda de şoc s-a simţit aproape în toţi Balcanii.

Deşi cutremurul a fost foarte puternic (unda de şoc simţindu-se aproape în toţi Balcanii), replicile sale au avut o magnitudine mică pe scara Richter. Astfel, cea mai puternică replică s-a produs pe data de 05 martie la ora 02:00, la adâncimea de 109 km. Această replică a avut magnitudinea 4,9 pe scara Richter, fiind urmată de alte replici cu magnitudini între 4,3 respectiv 4,5 pe scara Richter.

Unde era Nicolae Ceaușescu

În seara zilei de 04 martie 1977, preşedintele Nicolae Ceauşescu, împreună cu consoarta sa, participau la banchetul oficial oferit de preşedintele Nigeriei în cinstea oaspeţilor. După toastul şefului statului nigerian, un secretar român a intrat în sală şi l-a informat pe Ceauşescu de situaţia din ţară. Răspunzând calm la cuvântarea gazdei, preşedintele român s-a aşezat şi l-a anunţat în particular de dezastrul survenit în România. Banchetului i s-a pus capăt câteva minute mai târziu.

În timpul nopţii, o aeronavă a adus delegaţia română înapoi în ţară. Pe parcursul zilelor ce au urmat, Nicolae Ceauşescu, uneori însoţit de Elena, a făcut vizite în Bucureşti pentru a evalua pagubele şi a calma populaţia. A dat ordine ferme de a se continua salvarea victimelor chiar şi peste termenul considerat limită de supravieţuire. Cu ajutoare de la Crucea Roşie (mai ales câini dresaţi special pentru astfel de cazuri), cascadorii şi pompierii români au făcut eforturi pentru a salva cât mai multe vieţi.

Marii oameni ai României care au murit atunci:

- Toma Caragiu, actor român de teatru şi film (n. 1925);
- Corneliu M. Popescu, traducător român (n. 1958);
- Alexandru Ivasiuc, prozator român (n. 1933);
- A. E. Baconski poet, prozator, eseist român (n. 1925);
- Savin Bratu, critic, istoric şi teoretician literar român (n. 1925);
- Daniela Caurea, poetă română (n. 1951);
- Mihail Petroveanu, critic şi istoric literar român (n. 1923);
- Veronica Porumbacu, poetă şi prozatoare română (n. 1921);
- Mihai Gafiţa, critic şi istoric literar român (n. 1923);
- Alexandru Bocăneţ, regizor român de televiziune (n. 1944);
- Doina Badea, interpretă română de muzică uşoară (n. 1940);
- Eliza Petrăchescu, actriţă română de teatru şi film (n. 1911);
- Tudor Dumitrescu, pianist şi compozitor român (n. 1957);
- Ioan Siadbei, lingvist şi istoric literar român (n. 1903);
- Constantin Baciu, prozator şi publicist român (n. 1911);
- Florin Ciorăscu, fizician român (n. 1914);
- Paul C. Petrescu, fizician român (n. 1915);
- Filofteia Lăcătuşu, solistă de muzică populară (n. 1947).

Mai multe din această categorie:

Lasă un comentariu