Noua formă a legii lustraţiei face o deosebire majoră între cei care candidează pentru o funcţie şi cei care sunt numiţi. Astfel, potrivit legii, toţi cei care vor candida pentru diferite funcţii în stat - preşedinte, primar, preşedinte de Consiliu Judeţean, consilier local sau judeţean nu vor intra sub incidenţa legii, în sensul că nu le poate fi blocată candidatura. Ei trebuie să dea o declaraţie pe proprie răspundere privind trecutul lor. În schimb, toţi cei numiţi în funcţii vor fi verificaţi după intrarea în vigoare a legii lustraţiei. Instituţia care se va ocupa de aceste verificări este CNSAS. Astfel, o persoană poate candida pentru funcţia de preşedinte, dar poate fi blocat să ocupe funcţia de prim-ministru dacă trecutul său intră sub incidenţa legii lustraţiei.
"Lustrabile" sunt acele persoane care au fost plătite de regimul comunist sau au ocupat diferite funcţii politice, lor urmând să le fie interzis dreptul de a mai ocupa anumite demnităţi publice pentru o perioadă de cinci ani. S-a redus astfel perioada de la zece la cinci ani, un deceniu fiind considerat excesiv. Sunt vizate persoanele care au avut funcţii politice de conducere retribuite de PCR, în aparatul central, regional, raional, al Partidului Muncitoresc Român, membrii şi membrii supleanţi ai Comitetului central al PCR, membri ai Consiliului de stat, de miniştri, directorii de editură.
În cadrul Comisiei Juridice, UDMR a cerut ca şi procurorii comunişti să fie prevăzuţi în legea lustraţiei, dar amendamentul a picat la vot. În acel moment, un fost deţinut politic i-a rugat pe membrii Comisiei să revină asupra acestui punct, spunându-le că a avut de suferit din cauza acestor procurori. Ulterior, amendamentul UDMR a fost adoptat în plen.
În cadrul plenului au fost aduse alte modificări legii lustraţiei. Democrat-liberalii, prin vocea lui Mircea Toader, au cerut eliminarea din lege a celor care au ocupat funcţii de conducere în Uniunea Tineretului Comunist. Surse parlamentare susţin că PDL a dorit astfel să elimine orice speculaţie privindu-i pe premierul Mihai Răzvan Ungureanu şi pe preşedintele PDL, Emil Boc.
Parlamentarii puterii şi-au dat seama în plen că legea a ieşit din Comisia Juridică cu o nouă hibă. În timp ce viitorul şef al SIE, Teodor Meleşcanu, era audiat în Comisia de specialitate din Parlament, cei de la putere aduceau o nouă modificare legii lustraţiei. A fost scoasă de pe lista lustrabililor "persoana asimilată personalului corpului diplomatic şi consular". O astfel de prevedere, l-ar fi putut face lustrabil chiar pe Meleşcanu.
Opoziţia, prezentă la lucrări prin liderul de grup al PSD din Camera Deputaţilor, Mircea Duşa, a încercat să se opună acestor schimbări făcute în plen, dar nu a avut succes.
"Nu am făcut parte din aparatul de partid şi de stat comunist şi nu am fost colaborator sau agent al fostei securităţi"
Noua lege a lustraţiei prevede că cei numiţi în funcţii trebuie să depună un CV extins, în care să enumere cronologic toate locurile de muncă şi funcţiile avute de la prima sa angajare. Alături de CV, aceştia trebuie să depună şi o declaraţie pe propria răspundere potrivit căreia nu au făcut parte din aparatul represiv comunist.
"Subsemnatul,...., declar că nu am făcut parte din aparatul de partid şi de stat comunist şi nu am fost colaborator sau agent al fostei securităţi", se arată în formularul care trebuie completat.
Cele două documente vor fi verificate ulterior de CNSAS, la solicitarea conducătorului autorităţii publice din care face sau va face parte, însă decizia poate fi contestată în instanţă. Formula se apropie cu cea folosită în legea CNSAS privind colaborarea cu fosta Securitate.
