Cei mai mulţi dintre săracii Europei trăiesc în zonele rurale din România, ceea ce ar recomanda agricultura ca sector prioritar într-o viitoare strategie de dezvoltare a României, a declarat Peter Harrold, directorul Băncii Mondiale pentru Europa Centrală şi de Est, într-un interviu acordat AGERPRES. Peter Harrold a mai spus că România trebuie să îşi elaboreze o strategie de dezvoltare bazată pe o largă consultare, nu numai pe dialogul în cadrul guvernului sau pe dialogul executivului cu FMI şi Banca Mondială.
România are cea mai mică rată de absorbţie a fondurilor structurale din Europa, iar Bulgaria a cerut colaborarea BM pentru a mări rata de absorbţie, ceea ce guvernul român întârzie să facă.
AGERPRES: Aţi avut ocazia să vedeţi în desfăşurare reformele din numeroase ţări din Centrul şi Estul Europei atât în timpul crizei, cât şi după. Care credeţi că este motorul acestor reforme în România?
Peter Harrold: Reformele din România nu ar trebui să fie conduse de imperativul crizei, ci ar trebui să fie bazate pe o viziune coerentă asupra viitorului. România s-a aflat în vâltoarea unei crize, ceea ce nu este un lucru nou pentru o ţară, şi atunci ţara dumneavoastră s-a repezit să adopte o serie de reforme, care să o scoată din criză.
Nu putem spune că acum România a ieşit din criză, dar a trecut peste cea mai rea perioadă. Lucrurile încep să arate mult mai bine, deci este momentul să fie elaborată o viziune pentru viitor, astfel încât acesta să fie condus de propria concepţie despre dezvoltare a ţării, nu de factorii externi care vin şi impun ca lucrurile să meargă într-o direcţie sau alta.
AGERPRES: Cu alte cuvinte, acum ar fi momentul ca autorităţile române să elaboreze ele însele o strategie de dezvoltare ...
Peter Harrold: Vedeţi, când se află în plină criză, guvernul nu are timp suficient de gândire, pentru că trebuie, ca să spun aşa, să scoată apa care a intrat în barcă. În alţi termeni, Guvernul trebuie să îndeplinească obiectivele trasate de FMI, de Uniunea Europeană, să facă în aşa fel încât să îşi onoreze toate datoriile financiare. Pur şi simplu, în timpul crizei, Guvernul nu are suficient timp să se gândească la perspective.
AGERPRES: Şi acum?
Peter Harrold: Acum lucrurile sunt mai calme, este asigurată finanţarea, situaţia fiscală este şi ea mai liniştită, deci acum este momentul pentru reflecţie. Întrebarea este însă dacă e bine să reflectezi de unul singur, iar răspunsul este categoric, nu. Dacă stai şi reflectezi de unul singur, sau numai împreună cu FMI şi Banca Mondială, vei avea o perspectivă îngustă.
Dimpotrivă, acum este timpul să lansezi dezbateri deschise, să activezi dialogul social, să antrenezi în acest proces oameni de concepţie, ONG-uri, mediul academic, într-un cuvânt, poporul. Acum este vremea unor întrebări de genul ce economie am vrea să avem. E momentul să spui: „Ştim că strategia din ultimul deceniu nu a fost prea grozavă, acum vrem una sustenabilă, pe termen mediu”.
AGERPRES: Pentru că aţi amintit despre strategia de dezvoltare, care ar fi sectoarele pe care ar trebui aceasta să se întemeieze? Pe ce loc ar fi agricultura?
Peter Harrold: Aţi pomenit agricultura şi eu cred că ea ar trebui să fie prima pe listă. Este probabil cel mai important sector la care ar trebui să se gândească România, de o importanţă unică. România are cel mai mare sector rural din întreaga Uniune Europeană. Aveţi una dintre cele mai valoroase bogăţii, constând în fertilitatea solului din UE. Acum 70-80 de ani, România era grânarul Europei. Europa era hrănită cu ceea ce produceau câmpiile mănoase ale României, ceea ce nu se mai întâmplă acum. Acum, în schimb, cel mai mare număr de săraci care locuiesc în zonele rurale, din întreaga Uniune Europeană, trăiesc în România, la ţară.
În aceste condiţii, a avea o strategie care să crească productivitatea din agricultură, care să le permită fermierilor să obţină recolte mai mari, care să stimuleze investiţiile şi concentrarea terenurilor agricole în ferme mai mari, să readucă în circuitul agricol terenurile nelucrate, nu este un lucru uşor, pentru că dacă era, ar fi fost deja făcut, dar ar fi primul lucru la care autorităţile ar trebui să se gândească.
Un al doilea lucru la care ar trebui să vă gândiţi ar fi încurajarea investiţiilor. Investiţiile străine sunt de o importanţă capitală, aşa cum putem vedea şi de la alte ţări din regiune. În primul rând, trebuie încurajate investiţiile străine în acele sectoare industriale care generează exporturi. Uitaţi-vă la Cehia, Slovacia, la Polonia, care au devenit locomotive ale unor industrii europene. Au, de exemplu, exporturi masive de automobile, care urcă, în Slovacia, la 30% din totalul exporturilor şi reprezintă un procent substanţial din PIB. Şi România are un potenţial însemnat în această industrie.
Aşadar, acesta este al doilea sector prioritar: stimularea investiţiilor străine care pot crea locuri de muncă şi pot produce articole de export destinate restului Europei.
AGERPRES: Asta este ce ar trebui făcut. Ce ne puteţi spune despre drumul deja parcurs de România, dat fiind că la un interviu precedent mi-aţi spus că România a fost una dintre ţările cel mai dur lovite de criză din întreaga lume?
Peter Harrold: Contrastul este de-a dreptul izbitor. Dezechilibrele erau foarte severe, situaţia era deosebit de instabilă, încetase complet accesul pe pieţele de finanţare sau era foarte scump şi pe termen foarte scurt. Consolidarea fiscală şi monetară a pus bazele unei reveniri solide. Suntem foarte mulţumiţi de progresele făcute, de faptul că programele au fost duse la bun sfârşit pentru prima oară în ultimii 10-20 de ani şi ţintele au fost atinse şi există decizia de a păstra cursul reformelor.
Aşadar, acum am trecut peste ce era mai rău, echilibrele au fost restabilite, dar acum trebuie să ne decidem unde vrem să mergem pentru a asigura o dezvoltare sustenabilă, care să permită creşterea veniturilor, pentru că acesta este aspectul fundamental: o astfel de criză loveşte oamenii obişnuiţi, salariaţii, iar acum vrem să creăm condiţiile să le crească din nou veniturile, să se reia drumul spre convergenţă cu restul Europei.
AGERPRES: Banca Mondială a realizat, la cererea guvernului, o serie de studii sectoriale. Ce rezultate aţi obţinut?
Peter Harrold: În principal, au condus la concluzia că există, ca să spun aşa, o prăpastie instituţională între nivelul dorit şi cel real al capacităţii instituţionale de a presta servicii pentru populaţie, de a transforma resursele în rezultate efective, de a transforma o schimbare de politici într-o modificare a realităţii. De pildă, una e să ai o nouă lege a educaţiei, alta e să operezi respectivele schimbări la nivelul şcolilor. Aceste studii au evidenţiat diferenţa dintre nivelul real şi cel necesar al capacităţii instituţionale de a aplica pe teren deciziile politice.
Studiile au arătat că această prăpastie este foarte mare, că există numeroase disfuncţionalităţi în administraţie, dar este şi o veste bună: pacientul nu e mort şi nici nu suferă de o boală rară, necunoscută, ci de una comună, dar severă, pentru care se cunosc remediile. Nu este un virus tropical, misterios, incurabil, ci o maladie cunoscută.
AGERPRES: După cum spuneţi, am ieşit din criză, lucrurile merg mult mai bine, dar totuşi, există un sector care merge la fel de prost ca înainte de criză sau în timpul acesteia: absorbţia fondurilor europene. Care ar fi soluţia?
Peter Harrold: Să spunem lucrurilor pe nume: la absorbţia fondurilor europene, România este pe ultimul loc din UE. Rata absorbţiei este cea mai mică faţă de oricare altă ţară. Dacă ne uităm la ţările care au avut rezultate superbe în accesarea de fonduri europene, cum ar fi Spania, Slovenia Irlanda, sau la ţările cu care a lucrat Banca Mondială, cum ar fi Bulgaria sau Polonia, şi care au început să obţină rezultate, concluzia este că în România avem un potenţial uriaş rămas nefolosit. Vorbim de câteva procente bune din PIB şi de 1% sau 2% potenţial de creştere al PIB. Douăzeci de miliarde de euro sunt o sumă exorbitantă, şi România nu o foloseşte.
Situaţia nu se poate schimba decât printr-un efort concertat şi prin adoptarea unei decizii guvernamentale care să transforme absorbţia fondurilor europene într-o prioritate absolută.
Absorbţia se produce atunci când ea devine o parte centrală a strategiei şi politicii economice a unei ţări. Absorbţia fondurilor europene se va îmbunătăţi numai atunci când principalii membri ai guvernului, inclusiv premierul, se vor interesa săptămânal despre cum merge procesul absorbţiei şi când vor stabili ţinte de a căror realizare să fie responsabili miniştrii. Pentru mărirea gradului de absorbţie este nevoie de eforturi, de muncă şi de concentrare. Sper că de aici înainte, absorbţia fondurilor europene va deveni o prioritate pentru guvern. Absorbţia fondurilor europene nu se realizează nici din întâmplare, nici numai din speranţa că acest lucru se va realiza. Nu se va realiza nimic dacă ne gândim doar ce bine ar fi dacă am putea folosi acele fonduri.
AGERPRES: Spuneţi tot timpul „noi”. Vă implicaţi în acest proces?
Peter Harrold: Nu, spuneam „noi” gândindu-mă ce ar trebui să facă guvernul.
AGERPRES: Speram că spuneţi „noi” pentru că vă veţi asuma, în sfârşit, rolul de consultant al guvernului pentru absorbţia de fonduri europene.
Peter Harrold: Suntem gata să acţionăm în această calitate. Deocamdată, rolul nostru nu a fost decât să evaluăm reforma administraţiei publice. În Bulgaria, ajutăm guvernul în mod explicit să crească gradul de absorbţie, dar asta pentru că guvernul bulgar ne-a spus că aceasta era cea mai mare prioritate a sa în relaţia cu Bnaca Mondială. Nu doresc de la noi proiecte, cu numai să îi ajutăm să absoarbă fonduri europene.
AGERPRES: V-a cerut asta şi guvernul român?
Peter Harrold: Încă nu, dar nu ar fi un lucru rău dacă ar face acest lucru în viitor.
