Comitetul ONU pentru Eliminarea Discrimării Rasiale discută, astăzi, la Geneva, Raportul de Þară al României privind situaţia minorităţilor. Pe lângă informarea realizată de statul român, la ONU a mai fost depus un "Raport din umbră" realizat de trei asociaţii maghiare, raport care va fi analizat şi el de ONU. Pe baza celor două rapoarte, ONU va adopta un raport privind situaţia minorităţilor din România, plus o serie de recomandări.
Şefului delegaţiei României care va prezenta Raportul de Þară la ONU, Csaba Ferenc Asztalos, susţine că "raportul constată progrese pentru România", însă raportul din umbră "ridică anumite întrebări, dar nu unele la care nu se poate răspunde.
Potrivit "Raportului din umbră", în conformitate cu legislaţia europeană, ar fi din nou posibilă acordarea unui statut special legal Þinutului Secuiesc. Mai mult, susţine raportul, "maghiarii sunt trataţi ca cetăţeni de mâna a doua în România", iar dezvoltarea infrastructurii Secuimii este foarte lentă sau uitată cu totul. "Din contră, alte regiuni mai degrabă retrase ale ţării, în special Moldova şi sudul României, au o dezvoltare rapidă", se mai arată în Raport. "Restituirea proprietăţilor confiscate de comunişti este un procesul foarte lent în toată ţara, dar este cu mult mai evident în Secuime", continuă Raportul, oferind, totodată, şi "soluţia legală pentru aceste probleme": acordarea autonomiei teritoriale, deci transformarea regiunii într-una autonomă, cu statul special. Pricipalele revendicări ale raportului sunt: acordarea statutului de limbă regională oficială pentru limba maghiară, folosirea liberă a simbolurilor naţionale ungare şi a emblemelor secuieşti. "Þinutul Secuiesc trebuie să devină o entitate administrativă regională unică, unitară. Regiunea ar trebui să aibă propriile organisme legiuitoare şi executive, bazate pe alegeri democratice în rândul propriilor cetăţeni", se mai arată în Raport.
"Raportul din umbră" depus la Comitetul ONU pentru Eliminarea Discriminării Rasiale a fost realizat de Asociaţia Pro Regio Siculorum, Comitetul de Iniţiativă Bolyai şi Consiliul Naţional al Maghiarilor din Transilvania (CNMT). La contacte figurează Erika Cunnold-Benko, Peter Hantz şi Zsolt Szilagyi, vicepreşedintele Consiliului Naţional al Maghiarilor din Transilvania (CNMT), organizaţie al cărui preşedinte este Laszlo Tokes. Comitetul ONU pentru Eliminarea Discriminării Rasiale (CEDR) ţine la Geneva, în perioada 2-27 august 2010, cea de-a 77-a sesiune privind starea minorităţilor din 11 ţări din întreaga lume, printre care şi România.
Raportul de ţară trimis de România este format din patru rapoarte realizate în 2001, 2003, 2005 şi 2007, puse la un loc într-un singur document finalizat la 29 iulie 2008 şi înregistrat de CEDR la 22 iunie 2009. România va prezenta raportul luni, 9 august 2010 şi marţi, 10 august 2010. După aceea, CEDR va redacta un raport şi va face României recomandări.
Şefului delegaţiei României care va prezenta Raportul de Þară la ONU, Csaba Ferenc Asztalos, susţine că "raportul constată progrese pentru România", însă raportul din umbră "ridică anumite întrebări, dar nu unele la care nu se poate răspunde.
Potrivit "Raportului din umbră", în conformitate cu legislaţia europeană, ar fi din nou posibilă acordarea unui statut special legal Þinutului Secuiesc. Mai mult, susţine raportul, "maghiarii sunt trataţi ca cetăţeni de mâna a doua în România", iar dezvoltarea infrastructurii Secuimii este foarte lentă sau uitată cu totul. "Din contră, alte regiuni mai degrabă retrase ale ţării, în special Moldova şi sudul României, au o dezvoltare rapidă", se mai arată în Raport. "Restituirea proprietăţilor confiscate de comunişti este un procesul foarte lent în toată ţara, dar este cu mult mai evident în Secuime", continuă Raportul, oferind, totodată, şi "soluţia legală pentru aceste probleme": acordarea autonomiei teritoriale, deci transformarea regiunii într-una autonomă, cu statul special. Pricipalele revendicări ale raportului sunt: acordarea statutului de limbă regională oficială pentru limba maghiară, folosirea liberă a simbolurilor naţionale ungare şi a emblemelor secuieşti. "Þinutul Secuiesc trebuie să devină o entitate administrativă regională unică, unitară. Regiunea ar trebui să aibă propriile organisme legiuitoare şi executive, bazate pe alegeri democratice în rândul propriilor cetăţeni", se mai arată în Raport.
"Raportul din umbră" depus la Comitetul ONU pentru Eliminarea Discriminării Rasiale a fost realizat de Asociaţia Pro Regio Siculorum, Comitetul de Iniţiativă Bolyai şi Consiliul Naţional al Maghiarilor din Transilvania (CNMT). La contacte figurează Erika Cunnold-Benko, Peter Hantz şi Zsolt Szilagyi, vicepreşedintele Consiliului Naţional al Maghiarilor din Transilvania (CNMT), organizaţie al cărui preşedinte este Laszlo Tokes. Comitetul ONU pentru Eliminarea Discriminării Rasiale (CEDR) ţine la Geneva, în perioada 2-27 august 2010, cea de-a 77-a sesiune privind starea minorităţilor din 11 ţări din întreaga lume, printre care şi România.
Raportul de ţară trimis de România este format din patru rapoarte realizate în 2001, 2003, 2005 şi 2007, puse la un loc într-un singur document finalizat la 29 iulie 2008 şi înregistrat de CEDR la 22 iunie 2009. România va prezenta raportul luni, 9 august 2010 şi marţi, 10 august 2010. După aceea, CEDR va redacta un raport şi va face României recomandări.
