Pavel Durov, fondatorul Telegram, a susţinut duminică seară că a fost abordat de şeful serviciului de informaţii externe al Franţei, Nicolas Lerner, care i-ar fi cerut să blocheze conturi conservatoare din România, în contextul alegerilor recente.
Declaraţia a fost publicată pe platforma X, unde Durov a descris presupusa întâlnire ca având loc în Salon des Batailles, din cadrul Hôtel de Crillon, în perioada în care se afla sub supraveghere judiciară în Franţa. El a precizat că a refuzat cererea, afirmând: „Nu am cenzurat opoziţia în Rusia, Belarus sau Iran. Nu vom începe în Europa.” Mesajul său a fost însoţit de un emoji în formă de baghetă, o trimitere ironică la Franţa.
Reacţiile nu au întârziat să apară. Elon Musk, proprietarul platformei X, a răspuns scurt: „Wow”. Postarea a fost rapid redistribuită de mai mulţi lideri de opinie din sfera dreptei internaţionale, pe fondul unei dezbateri tot mai aprinse despre libertatea de exprimare pe platformele digitale.
Autorităţile franceze au respins ferm acuzaţiile. Direcţia Generală pentru Securitate Externă (DGSE) a recunoscut că a avut mai multe întâlniri cu Durov, dar a subliniat că discuţiile s-au limitat la obligaţiile legale privind combaterea terorismului şi a pornografiei infantile. Într-un comunicat oficial, DGSE a catalogat afirmaţiile lui Durov ca fiind complet nefondate.
Ministerul de Externe al Franţei a reacţionat la rândul său, declarând că Franţa nu intervine în procesele democratice ale altor state şi a îndemnat toţi actorii implicaţi să respecte democraţia românească.
Contextul în care au apărut aceste acuzaţii este unul complicat. Pavel Durov s-a aflat în centrul unei investigaţii în Franţa, fiind reţinut temporar în 2024 sub suspiciunea că platforma sa ar fi fost utilizată pentru activităţi ilegale, inclusiv crimă organizată şi distribuire de conţinut interzis. Deşi eliberat sub supraveghere, cu interdicţia de a părăsi ţara, Durov a anunţat ulterior că a revenit în Dubai.
Între timp, şi Elon Musk se confruntă cu o anchetă în Franţa, legată de posibila manipulare a algoritmilor de pe platforma X.
Pe fundalul acestor tensiuni, rezultatul alegerilor prezidenţiale din România, încheiate duminică, a fost interpretat ca o victorie a taberei moderate. Nicuşor Dan, primarul Bucureştiului, a reuşit o victorie surprinzătoare în faţa lui George Simion, liderul unei formaţiuni naţionaliste de extremă dreapta care promova o agendă similară cu cea a fostului preşedinte american Donald Trump.
Rezultatul a fost bine primit în capitalele europene, în special la Bruxelles, unde există preocupări tot mai mari privind creşterea influenţei formaţiunilor radicale în Europa.
