Cu o creştere economică de 2,2% în primul trimestru din 2013, România are una din cele mai performante economii din UE, iar o expansiune economică de cel puţin 2% în 2013 pare realizabilă şi va face din această ţară un performer în rândul colegilor din regiune, a arătat analistul Raiffeisen Bank International, Gunter Deuber, pe un blog din „Financial Times”.
Exporturile au crescut cu 4,6% în primul trimestru iar o creştere de 3-4% pentru acest an pare posibilă. Producţia industrială a crescut cu 4,7% în perioada ianuarie-martie 2013, sectoare precum transporturile, echipamentele electrice şi cel al produselor chimice înregistrând creşteri de până la 10%. Producţia agricolă ar putea avansa cu aproximativ 4-5% în 2013, după un declin dezastruos de 22% consemnat anul trecut în termeni de volum.
Potrivit analistului, întărirea exporturilor, combinată cu un declin de 0,3% al consumului gospodăriilor a ajutat România să obţină excedent de cont curent în primul trimestru, un lucru nou pentru România.
În plus, România începe să-şi revină, prin restabilirea stabilităţii macroeconomice.
Deficitul bugetar, care a fost de 9% din PIB în 2009, a scăzut la 2,9% din PIB în 2012. Pentru 2013, un deficit sub 3% din PIB pare realizabil. Şi, prin reducerea datoriei publice sub 40% din PIB, România a ieşit din procedura de deficit excesiv în iunie.
Cheltuielile în sectorul public, cifrate la aproximativ 36% din PIB, sunt de asemenea solide comparativ cu alte state europene sau economii emergente. România a reuşit una din cele mai puternice ajustări ale contului curent din statele UE în ultimii ani. În 2007, deficitul de cont curent a atins 13,4% din PIB. Anul acesta, având în vedere surplusul din primul trimestru, un deficit sub 3% din PIB pare realizabil.
Aceşti factori, alături de o solvabilitatea şi lichiditate solide, sunt reflectaţi pe pieţele de obligaţiuni. Spread-ul dintre randamentele obligaţiunilor guvernamentale româneşti şi cele germane este de doar 230-330 puncte de bază.
Dar pieţele financiare nu reprezintă întotdeauna cel mai bun ghid al situaţiei economiei unei ţări. În prezent, FMI laudă România, dar trebuie să vedem contextul: FMI are nevoie de poveşti de succes şi de aceea sprijină ţara. Dar economia României încă nu a depăşit momentele dificile iar realizările sale trebuie puse în context, notează Deuber.
În primul rând, economia a înregistrat un declin de aproape 8% în 2009 şi 2010. O redresare modestă înseamnă că nivelul înregistrat înaintea crizei ar putea fi obţinut doar anul viitor. O contribuţie semnificativă în actuala redresare vine din agricultură, care ar trebui să ajute la menţinerea unei inflaţii scăzute şi la îmbunătăţirea încrederii consumatorilor. Dar este greu să obţii recolte bune doi ani la rând, comentează autorul articolului.
La fel de important, succesul pe pieţele de export nu este simţit şi la nivelul străzii. În 2009 şi 2010, consumul gospodăriilor a scăzut cu peste 10% iar în primul trimestru din acest an atât consumul cât şi investiţiile au fost în scădere. În condiţiile în care avansul consumului gospodăriilor a rămas la doar 1% în 2011 şi 2012, va fi nevoie de un deceniu pentru ca familiile să revină la cheltuielile de dinaintea crizei. Pe de altă parte, românii au cumpărat aproximativ 25.000 de maşini noi pe lună în 2008. Azi, se cumpără doar 5.000 de automobile lunar. Preţul apartamentelor în Bucureşti este cu 40-60% sub nivelul din 2008, construcţiile au înregistrat o scădere de aproape o treime în 2009 şi 2010 iar în primul trimestru declinul a fost de 4,1%. Þinând cont de aceste slăbiciuni, nu este o surpriză că sectoarele care depind de piaţa internă sunt într-o situaţie dificilă.
Rata insolvabilităţii în rândul întreprinderilor mici şi mijlocii este printre cele mai ridicate din Europa Centrală. Sectorul bancar a raportat o rentabilitate a capitalului propriu (ROE) negativă din 2010 în 2012, iar rata creditelor neperformante a ajuns la 19% din totalul împrumuturilor.
Drept răspuns la cererea internă scăzută, Guvernul a redus TVA la pâine de la 24% la 9% de la 1 septembrie. Veniturile pierdute în urma acestei măsuri vor fi probabil recuperate din majorarea accizelor la alcool şi bunuri de lux.
Astfel de măsuri ar trebui să fie de ajutor, dar ce se poate spune despre ambiţiosul program de privatizare cerut de FMI în precedentul acord? Foarte puţine lucruri s-au întâmplat de la vânzarea unei participaţii de 15% în Transgaz anul acesta.
Şovăiala în accelerarea privatizărilor este de înţeles: orice restructurare a marilor companii de stat va duce la o pierdere semnificativă de locuri de muncă. Deja populaţia este sătulă de măsurile de austeritate iar concedierile masive ar putea provoca proteste pe scară largă.
În următoarele 6-12 luni, Guvernul trebuie să-şi arate angajamentul spre reforme structurale ambiţioase şi consistente. FMI va face probabil presiuni pe acest subiect şi este o veste bună încheierea unui nou acord cu FMI.
Ca rezultat, analiştii sunt optimişti cu privire la piaţa bursieră din România. Acordul cu FMI şi CE ar trebui să inducă încredere investitorilor şi să susţină restructurarea companiilor, vânzarea de active şi ofertele publice iniţiale.
Desigur, România s-ar putea împiedica. Reechilibrarea macroeconomică din ultimii ani este suficientă pentru a avea o creştere de 1,5-2,5 dar nu va fi suficientă pentru a îndeplini aşteptările pe termen lung ale românilor, mai arată autorul citat.
