Doar jumătate dintre români declară că se preocupă de colectarea selectivă de hârtie, carton sau cutii de băuturi, în comparaţie cu 90% dintre ceilalţi europeni, conform celui mai recent eurobarometru al Comisei Europene, dat publicităţii în cadrul campaniei Generation Awake, o iniţiativă paneuropeană de reducere şi valorificare a deşeurilor.
Acelaşi studiu arată că românii preferă cel mai mult să colecteze selectiv sticle de plastic sau alte materiale de plastic, cu un procent de 60%, media europeană fiind de 90% în cazul acestor deşeuri. Pe locurile următoare se află colectarea selectivă a deşeurilor de sticlă, cutiilor metalice, deşeurilor de bucătărie, deşeurilor electrice şi electronice, pe ultimul loc aflându-se deşeurile de grădină.
Cu toate acestea, România alături de Bulgaria, Letonia şi Cipru se află la coada clasamentului european în ceea ce priveşte disponibilitatea de a sorta deşeurile menajere.
Majoritatea românilor, peste 60%, şi-ar dori mai multe instalaţii de reciclare şi compostare a deşeurilor în zona unde locuiesc, în timp ce 58% dintre aceştia spun că îşi doresc asigurări mai clare că deşeurile sunt într-adevăr reciclate. Totodată, aproape jumătate dintre cei chestionaţi spun că au nevoie de mai multe informaţii despre cum şi unde se separă deşeurile. Doar un procent de 40% s-ar lăsa convişi să colecteze selectiv mai mult dacă s-ar oferi stimulente financiare, precum garanţii şi tarife reduse.
Mobila second-hand nu are căutare
În ceea ce priveşte acţiunile pe care românii le-ar întreprinde pentru a reduce cantitatea deşeurilor generate, cei mai mulţi dintre aceştia, 72%, declară că ar fi dispuşi să cumpere exact cât au nevoie pentru a limita deşeurile generate. 60% dintre românii chestionaţi spun că ar depune eforturi pentru a repara aparatele stricate înainte de a cumpăra unele noi, în timp ce 48% ar evita să cumpere produse „supra-ambalate”. Pe ultimele locuri în ceea ce priveşte disponibilitatea românilor de a trece la acţiune cu privire la reducerea deşeurilor se află depunerea de eforturi pentru a primi corespondenţa poştală nedorită.
De asemenea, românii alături de bulgari şi maltezi, ar fi cei mai puţin dispuşi să cumpere mobilă la mâna a doua pentru a reduce cantitatea de deşeuri de pe piaţă, în timp ce 7 din 10 suedezi, finlandezi şi danezi ar opta pentru o astfel de metodă.
În ceea ce priveşte bunurile de folosinţă îndelungată şi decizia de cumpărare, cei mai mulţi dintre românii implicaţi în studiu au declarat că metoda producătorului care ar lua înapoi produsul vechi, atunci când se face o nouă achiziţie, i-ar influenţa cel mai mult decizia de cumpărare. De asemenea, românii spun că sunt influenţaţi şi de o perioadă de garanţie cât mai mare la produs, dar şi de utilizarea cât mai îndelungată a produsului în cauză.
România şi UE în cifre
Valoarea totală a deşeurilor generate anual de gospodării şi întreprinderi în România a fost în anul 2012 de 219.309.676 tone, iar în UE-28 de 2.468.300.000 tone. În anul 2011, fiecare cetăţean din cele 27 de state membre ale UE a generat în medie 159 kg de deşeuri de ambalaje. Această cantitate a variat între 43 kg şi 216 kg pe cap de locuitor. Hârtia şi cartonul, sticla, materialele plastice şi metalul sunt, în această ordine, cele mai răspândite tipuri de deşeuri de ambalaje din UE.
La nivelul UE, Cantitatea de deşeuri de plastic provenite de la consumatorii finali s-a ridicat la 25,1 milioane tone, în creştere cu 2,4 % faţă de nivelul înregistrat în 2010. Acestea au fost valorificate în proporţie de aproximativ 60 % în 2011, tendinţa fiind în continuare de creştere.
Potrivit unui studiu, o punere deplină în aplicare a legislaţiei UE în materie de deşeuri ar genera o economie de 72 miliarde EURO anual, o creştere a cifrei de afaceri anuale în sectorul gestionării deşeurilor şi al reciclării de 42 miliarde EURO la nivelul UE, precum şi 400 000 de locuri de muncă până în 2020.
În fiecare an, în Europa se produc aproximativ 90 milioane tone de deşeuri alimentare.
„Deşeurile electronice” – deşeuri de echipamente electrice şi electronice (DEEE) – reprezintă unul din cele mai dinamice fluxuri de deşeuri din Europa, înregistrând anual o creştere de 3-5 %.
