Sectorul agricol a fost marcat în 2015 de două evenimente majore: reducerea TVA la alimente şi seceta. 2015 a reprezentat şi anul de debut al noului PNDR 2014-2020. Legea irigaţiilor, un subiect tratat cu multă "pasiune" în 2015, nu a reuşit pe final de an să convingă Parlamentul să aloce suma necesară primului an de investiţii.
Reducerea TVA la alimente: 9% de la 1 iunie
Reducerea TVA la 9% la toate produsele alimentare, la băuturile nealcoolice şi la serviciile de alimentaţie publică trebuia să aducă alimente mai ieftine cu cel puţin 12,5%, dar şi câştiguri mai mari pentru retaileri pe fondul creşterii apetitului de consum. Autorităţile estimau că introducerea acestei măsuri va contribui la diminuarea evaziunii fiscale în industria alimentară cu cel puţin 30-40%.
Anunţul premierului Victor Ponta din 7 aprilie referitor la reducerea TVA i-a unit pe toţi „actorii” din piaţă, de la producători, procesatori, retaileri şi autorităţi, iar declaraţiile de susţinere nu au întârziat să apară, chiar dacă impactul bugetar al acestei măsuri a fost estimat la 5 miliarde de lei numai pentru acest an.
Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, unul dintre susţinătorii de bază ai acestui proiect, considera că reducerea TVA la alimente va avea ca efect scăderea preţurilor, relansarea consumului şi o colectare mai bună la bugetul de stat.
Semnalul dat de guvernanţi a adus o reacţie şi din partea exportatorilor români care considerau că reducerea TVA la alimente poate constitui un stimulent în balanţa comercială cu produse agroalimentare, în special a celor cu grad superior de prelucrare oferite la export.
În data de 14 mai, Consiliul fiscal a avizat favorabil, dar cu unele rezerve, proiectul de OUG care extinde sfera de aplicare a cotei reduse de TVA de 9% la alimente şi servicii de restaurant.
Patronatele şi sindicatele din industria alimentară au văzut numai beneficii prin implementarea acestei măsuri, atât pentru business-ul lor cât şi pentru consumatori, mai ales că unele dintre ele se luptă de ani de zile cu evaziune de peste 40% din piaţă cum este situaţia din industria cărnii şi chiar de 50-60% la legume fructe.
Deşi marii retailerii, care deţin 70-80% din piaţa de comerţ din România, şi-au luat angajamentul că efectele reducerii cotei TVA se vor vedea şi la raft, producătorii şi procesatorii de alimente au reclamat faptul că hipermarketurile au crescut preţurile imediat după anunţul scăderii TVA şi au solicitat autorităţilor să ţină zona comercială sub control, pentru că ei au tot felul de pârghii prin care "doar se fac că reduc preţul". Reacţiile retailerilor nu au întârziat să apară, directorul executiv al Asociaţiei Marilor Reţele Comerciale din România (AMRCR), Delia Nica, afirmând că nu a existat nicio creştere artificială a preţurilor produselor alimentare la raft după anunţul privind reducerea TVA la alimente, argumentând că orice majorare este dictată doar de dinamica unei pieţe concurenţiale. Nu în ultimul rând, retailerii au susţinut, cel puţin la nivel declarativ, demersul autorităţilor de a-i sancţiona pe cei care nu vor respecta "regula jocului".
După o lună şi jumătate de la implementarea măsurii, ministrul Agriculturii constata că preţurile la mărfurile alimentare au scăzut, în medie, cu 8,2%. Din cele mai recente date publicate de ANAF reiese că veniturile colectate în primele 11 luni ale acestui an au totalizat 180,57 miliarde lei, fiind cu 7% mai mari faţă de cele din 2014, încasările din TVA înregistrând o creştere de 11%.
Producţiile vegetale, în cădere liberă în 2015
Producţia de porumb a României s-a redus în acest an cu circa 30% din cauza secetei, până la 7,2 milioane de tone, de la peste 11 milioane de tone anul trecut, cu toate că necesarul intern de porumb boabe nu depăşeşte 4,5 milioane de tone. La recolta totală se mai adaugă încă 54.841 tone de porumb boabe, cu o medie de 3,18 tone la hectar obţinute de pe 17.212 hectare cultivate pentru sămânţă. În pofida unei recolte reduse de porumb, cantitatea totală exportată în primele 9 luni a crescut de 2,5 ori faţă de aceeaşi perioadă din 2014, până la 3,86 milioane de tone. Livrările externe de porumb şi ţigarete au generat o treime din încasările din exporturile de produse agroalimentare, România reuşind astfel să treacă din nou pe excedent în comerţul cu produse agroalimentare.
În ceea ce priveşte recolta de seminţe de floarea soarelui pentru consum şi sămânţă, datele MADR indică o producţie de 1,53 milioane de tone pentru anul 2015, o medie de 1,5 tone la hectar, în scădere faţă de anul trecut când producţia a depăşit 2,1 milioane tone. Totuşi, necesarul de consum totalizează doar 750.000 de tone.
La cultura grâului, producţia medie la hectar a fost de 3,68 tone în 2015, faţă de 3,64 tone anul trecut, iar cantitatea totală recoltată a depăşit 7,5 milioane de tone, comparativ cu 7,4 milioane de tone în anul 2014. Producţia medie la hectar obţinută la orz a depăşit 4,03 tone, în timp ce în 2014 a fost de numai 3,8 tone, iar cantitatea totală recoltată a ajuns la 1,051 milioane de tone.
În schimb, producţia de rapiţă s-a diminuat uşor în 2015, de la o medie la hectar de 2,57 tone în 2014 la 2,36 tone la hectar în 2015, totalizând 956.886 tone.
Conform unui raport al Comisiei Europene (CE) din luna septembrie, producţia de cereale a României urma să scadă cu 25,8% în 2015 faţă de anul trecut, mai mult decât estimau specialiştii CE în luna aprilie, România aflându-se în topul celor mai mari perdanţi din acest an, cu o producţie de cereale de numai 16,6 milioane de tone.
Despăgubiri mai puţine decât estimările pentru fermierii afectaţi de secetă
În luna octombrie, ministrul Agriculturii declara că MADR va primi la rectificarea bugetară 640 de milioane de lei pentru plata despăgubirilor care vor fi alocate fermierilor ale căror culturi au fost afectate de seceta din această vară, suprafaţa terenurilor agricole afectate de secetă, în diverse stadii, ridicându-se la 1,6 milioane de hectare.
La data de 17 noiembrie, Comisia Europeană a aprobat schema de ajutor de stat pentru compensarea pagubelor, plăţile urmând a fi făcute până la finalul anului 2015. Potrivit autorităţilor de la Bucureşti, 173.500 de producători agricoli vor putea beneficia de despăgubiri, dintre care 165.100 persoane fizice şi 8.400 persoane juridice, iar valoarea totală a sumelor alocate este de maximum 640 de milioane de lei. Cu toate acestea, până la data de 30 noiembrie au fost depuse doar 80.000 de cereri. "Suntem acum în etapele de plăţi. Până la finele acestui an, estimăm plata a circa 250 milioane de lei. Cererile pentru secetă în final au fost considerabil mai mici decât estimările", potrivit declaraţiilor făcute de noul secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Sorin Radu.
Dezbateri aprinse pe Legea irigaţiilor
Reabilitarea infrastructurii de irigaţii a fost unul dintre obiectivele fostului şef de la Agricultură, alături de reducerea TVA la alimente, dar în ciuda unor reuşite de moment, miliardul de euro alocat sectorului de irigaţii nu a devenit o certitudine pentru următorii 5 ani, "indiferent de partid sau ministru", după cum spera Daniel Constantin.
În 30 septembrie, în plenul Camerei Deputaţilor, proiectul de lege privind investiţiile în irigaţii nu a întrunit numărul necesar de voturi, însă pe 6 octombrie ministrul Agriculturii anunţa că a reuşit să treacă prin comisia de specialitate din Camera Deputaţilor proiectul ordonanţei referitoare la angajarea a 995 de persoane la ANIF şi care cuprindea toate prevederile proiectului de lege privind infrastructura de îmbunătăţiri funciare, respins cu o săptămână în urmă de plenul Camerei Deputaţilor.
Însă, în noul buget al MADR pentru anul 2016 s-au prevăzut doar 135 de milioane de lei pentru îmbunătăţiri funciare, faţă de cele 500 de milioane de lei cât era trecut în Legea irigaţiilor. Amendamentul depus de fostul şef de la Agricultură pentru suplimentarea bugetului MADR cu 508 milioane lei în vederea implementării strategiei sectorului de irigaţii a fost respins de deputaţii şi senatorii din comisiile reunite de buget-finanţe pe motiv că aceasta nu a fost finalizată, iar suma probabil că nu va fi consumată în totalitate în 2016.
Provocări pentru nouă conducere a Ministerului Agriculturii
Din 18 noiembrie, conducerea Ministerului Agriculturii a fost preluată de Achim Irimescu, care anunţă fără echivoc că vrea o situaţie cât mai precisă, "fără minciuni", a datelor de care dispune instituţia pe care o va conduce, pentru a vedea care sunt problemele şi cum pot fi acestea rezolvate.
Irimescu declară război birocraţiei şi afirmă că persoanele neperformante vor fi schimbate din funcţii, indiferent dacă au sau nu culoare politică. Ceea ce s-a şi întâmplat în scurt timp la agenţiile din subordine - APIA şi AFIR.
Primul test pentru noul ministru apare în cazul plăţii avansului pe suprafaţă, care întârzie neşteptat de mult din cauza unor sincope până aproape de termenul limită de plată.
În prima sa conferinţă de presă, din data de 18 decembrie, ministrul Agriculturii a afirmat că va reintroduce controlul la frontieră pentru reziduurile de pesticide, de produse chimice, pe considerentul că în cazul multor produse din ''gama de jos" care ajung pe piaţa românească sunt utilizate pesticide interzise pe piaţa europeană.
De asemenea, noua conducere a MADR promite pentru 2016 ajutoare de la buget pentru sectorul zootehnic şi vegetal, subvenţionarea accizei la motorină, dar şi modernizarea infrastructurii de irigaţii.
Bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pe anul 2016 este de aproximativ 13,443 miliarde de lei, la care se adaugă suma de 7,39 miliarde lei reprezentând contribuţia externă nerambursabilă a UE la finanţarea PNDR 2014-2020, evidenţiată ca un venit în bugetul Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR). Bugetul total prevăzut pentru anul 2016 este de 20,83 miliarde lei, reprezentând 2,81% din PIB.
Fonduri europene: absorbţie 91%, dezangajare 800 de milioane de euro
De la demararea PNDR, în anul 2008, AFIR a primit şi verificat peste 150.000 de cereri de finanţare, în valoare de peste 18,5 miliarde de euro, dintr-un total disponibil din fonduri europene de 5,9 miliarde de euro, numai pentru finanţarea proiectelor de investiţii. "Alocarea totală pentru PNDR 2007-2013 a fost de 9,29 miliarde de euro, din care bani europeni 8,1 miliarde de euro, şi până la acest moment s-au efectuat plăţi de 8,1 miliarde de euro din care 6,83 miliarde de euro din bani europeni. Deci dacă luăm în calcul şi avansul încasat în anul 2008, absorbţia creşte la 91,3%. Dacă nu includem în calcul suma de 560 de milioane de euro ca avans, absorbţia se reduce la 84%", a precizat Achim Irimescu în data de 18 decembrie. Până la sfârşitul acestui an, experţii din cadrul AFIR au anunţat că vor analiza toate cererile de plată depuse de către beneficiarii PNDR 2007-2013 în vederea aprobării, efectuării plăţii acestora până în decembrie 2015 şi transmiterii pentru decontarea cheltuielilor către Comisia Europeană. Cu toate acestea, România riscă să piardă circa 800 de milioane de euro pe programarea 2007-2013, la care se vor adăuga penalităţi de 300 de milioane de euro aferente întregului program.
Deşi sumele alocate României prin POP 2007-2013 sunt incomparabil mai mici decât cele din PNDR, situaţia absorbţiei în cazul acestui program este mai sumbră. "Pe acest program suntem la 68% grad de absorbţie, iar ţinta noastră este să ajungem la 75% până la închiderea programului, adică până la finele anului. Deşi nu a fost un program mare, de numai 230 de milioane de euro, vom pierde în jur de 60 de milioane de euro, chiar dacă ajungem să ne atingem ţinta", a afirmat Achim Irimescu pe 14 decembrie.
Ultimele cifre furnizate de AMPOP arată că la data de 24 decembrie totalul sumei dezangajate pe întreg programul de pescuit se ridică la 52,44 milioane de euro, din care aproape 18 milioane de euro în anul 2015, însă suma este aferentă alocării financiare 2012, iar rata absorbţiei pe acest program depăşeşte 71%.
