Digitalizarea administraţiei nu mai este percepută ca un proiect tehnic, ci ca o necesitate urgentă pentru funcţionarea normală a instituţiilor publice. Un studiu realizat de Edge Institute şi AtlasIntel, prezentat la Summitul pentru Guvernanţă Digitală 2025 de la Palatul Cotroceni, arată un contrast puternic: românii folosesc tot mai des serviciile publice online, dar sunt profund nemulţumiţi de ritmul lent al transformării digitale. Cercetarea, derulată pe peste 2.200 de respondenţi, evidenţiază o distanţă clară între aşteptările populaţiei şi modul în care statul răspunde nevoilor reale.
Pentru 84% dintre români, ritmul digitalizării este lent sau foarte lent. Oamenii vor schimbări vizibile, proceduri simplificate şi eliminarea drumurilor la ghişee, nu noi promisiuni. Totodată, ei văd digitalizarea şi ca pe un instrument de reducere a corupţiei şi creştere a transparenţei – o preocupare majoră pentru 77% dintre cei intervievaţi.
Un element important relevat de sondaj este utilizarea tot mai largă a serviciilor electronice: 76,4% dintre români au apelat la astfel de servicii în ultimul an. Aşteptările sunt clare: depunerea cererilor complet online este prioritară pentru 68,7%, circulaţia automată a documentelor între instituţii pentru 61,4%, iar interoperabilitatea bazelor de date pentru 57,1%.
Când se gândesc la ideea de stat digital, oamenii indică semnătura electronică (43%) şi modernizarea site-urilor instituţiilor publice (36,2%) drept elementele esenţiale. Prezenţa pe reţelele sociale este considerată mai puţin relevantă, fiind menţionată de doar 17,2% dintre respondenţi.
În ciuda utilizării crescute a serviciilor online, 65% dintre români apreciază că nivelul actual de digitalizare al statului este „slab” sau „foarte slab”. În schimb, companiile private şi calitatea internetului sunt evaluate mult mai bine, ceea ce indică un decalaj major între sectorul public şi restul societăţii.
Beneficiile digitalizării sunt percepute ca fiind clare şi imediate: reducerea birocraţiei (65,3%), economisirea timpului (50,5%) şi accesul rapid la informaţie (48,7%). Aceste avantaje explică de ce aproape 73% dintre români consideră digitalizarea un lucru pozitiv. Totuşi, există şi preocupări: 29,2% se tem că grupurile vulnerabile, precum vârstnicii, ar putea rămâne în urmă, iar peste 28% menţionează riscul pierderii locurilor de muncă sau creşterea dependenţei de tehnologie.
Studiul subliniază şi legătura directă dintre digitalizare şi integrarea mecanismelor anticorupţie. Cum 77% dintre români văd corupţia drept principala problemă a ţării, procesele automatizate şi trasabilitatea documentelor sunt percepute ca soluţii reale pentru limitarea abuzurilor administrative.
Un paradox important este nivelul scăzut de încredere în instituţiile responsabile de digitalizare. Parlamentul se află pe ultimul loc, urmat de Preşedinţie şi Guvern. Primăriile stau ceva mai bine, fiind percepute ca mai apropiate de oameni. Cu toate astea, responsabilitatea pentru digitalizare este atribuită în primul rând Guvernului şi Prim-ministrului (75,5%), apoi Parlamentului şi abia ulterior preşedintelui sau sectorului privat.
Concluziile prezentate de Robert Berza, Barbu Mateescu şi Mihnea Măruţă accentuează ideea centrală: pentru cetăţeni, digitalizarea înseamnă eficienţă, încredere şi transparenţă. Nu este un simplu proces tehnologic, ci temelia unui stat modern, care funcţionează corect şi în interesul oamenilor.
Într-o perioadă în care trei sferturi dintre români cer schimbări majore, studiul devine un semnal de alarmă: modernizarea administraţiei nu mai poate fi amânată. Anul 2025 se conturează ca un moment decisiv pentru direcţia digitalizării statului român.
