Asociaţia Română pentru Propaganda şi Istoria Aeronauticii – Filiala Tecuci, în parteneriat cu Fundaţia Pelin – Tecuci, A.A.R.D. – C.A.R. Unirea Tecuci şi Primăria municipiului Tecuci organizează pe 19 mai 2017, începând cu ora 10.00, la Aerodromul Tecuci, Festivalul “Smaranda Brăescu” - Ediţia I, Miting Aerian.
Programul
- 10:00 – 11:00 Intrare pe aerodrom
- 11:00 – 11:30 Citire hotărâre Consiliul Local Tecuci, Ceremonial Militar şi Religos
- 11:30 – 11:45 Luări de cuvânt
- 11:45 – 12:15 Lansare paraşutişti
- 12:15 – 12:45 Evoluţii aeronave Bacău şi Bobocu
- 12:45 – 13:00 Evolutie aeronave Aeroclub Vădeni – Brăila
- 13:00 – 13:30 Evoluţie elicoptere Bacău
- 13:30 – 14:00 Evoluţie parapante, drone şi aeronave teleghidate
- 14:30 – 15:00 Inaugurare „Muzeul Aeronauticii Moldova”, al doilea muzeu de profil din România
Smaranda Brăescu va deveni Cetăţean de Onoare al Tecuciului
Primăria şi Consiliul Local din Tecuci îi vor conferi Smarandei Brăescu, postmortem, titlul de Cetăţean de Onoare.
Pasiunea Smarandei Brăescu pentru avioane şi zbor s-a înfiripat la vârsta de 15 ani, pe când era elevă. Atunci a văzut primul avion pe aerodromul ce era amenajat în apropierea comunei Cosmeşti (lângă Tecuci).
Smaranda Brăescu s-a născut la 21 mai 1897 în satul Hănţeşti, din apropierea Tecuciului, jud. Galaţi. A urmat clasele primare la Şcoala Profesională de fete din Bârlad. Între anii 1924-1929 a fost studentă la Şcoala de Arte frumoase din Bucureşti. În anul 1923 a executat primul zbor, la îndemnul comandantului unei Escadrile din Tecuci. A urmat Şcoala Specială de Paraşutism” Schroeder”, unde a executat primul salt cu paraşuta de la 600m, devenind astfel primul paraşutist al României. A participat la mitinguri aeriene în diferite oraşe din ţară. La 2 octombrie 1931, Smaranda Brăiescu a executat prima lansare de la 6.200 m, la 30 de kilometri de Urziceni. În 1932 a devenit campioană mondială, sărind de la 7.200 m la Baza Militară Sacramento-California. Acest record a rezistat 20 de ani. În 1934 a fost decorată cu „Virtutea militară”, Clasa Crucea de Aur. Realizează un nou record traversând, ca pilot, Marea Mediterană, în 6 ore şi 10 minute. Obţine brevete de pilot în Anglia şi în SUA. Smaranda-Braiescu a participat în timpul celui de Al Doilea Război Mondial ca pilot pe avioane sanitare. Protestează după falsificarea alegerilor din 1946. Este condamnată în contumacie, întrucât a reuşit să se ascundă. Moare în 1948. A fost înmormântată, la Cluj, sub un nume fictiv.
Tecuci – leagănul aviaţiei romane
La 18 septembrie 1916 se înfiinţează la TECUCI prima Şcoală de pilotaj din România. Primul comandant a fost căpitanul Benoniadi Constantin. După puţin timp se formează Grupul 2 Aeronautic Tecuci, cu trei escadrile de avioane, sub comanda căpitanului Popovici Andrei. Prima Instituţie de învăţământ din România în domeniul aviaţiei şi-a început activitatea la 1 august 1918, la Tecuci, sub denumirea de Grupul 4 Aviatiune Instrucţiune. În 1919 această unitate se transformă în Centrul de Instrucţie al Aviaţiei. În 1924 se înfiinţează la Tecuci o instituţie pentru pregătirea şi perfecţionarea personalului din Aeronautică Română cu numele Şcoala de Pilotaj şi Antrenament. În 1940 funcţiona la Tecuci Comandamentul Aeronautic Armata a IV-a. După 1945, la Tecuci au funcţionat Centrul de Instrucţie al Aviaţiei (cu 531 militari) şi Şcoala Militară de Aviaţie (cu 780 de militari). În 1948 s-a mai înfiinţat la Tecuci şi Şcoala Regimentară de Aviaţie. În 1950 a fost înfiinţat la Tecuci Batalionul 1 Paraşutişti, care a fost subordonat Comandamentului Forţelor Aeriene. În 1956 unitatea din Tecuci primeşte numele de Şcoala Militară de Aviaţie „Aurel Vlaicu”. La 28 august 1958 Şcoala Militară şi Regimentul Şcoala Avioane Clasice au fost dislocate de la Tecuci la Ziliştea (Boboc) jud. Buzău. În cei 40 de ani de funcţionare, aici au fost instruiţi circa 20.000 de piloţi civili şi militari. În ziua de 4 septembrie 1982 şcoala a fost vizitată, la o întâlnire de promoţie, cosmonauţii români Dumitru Prunariu şi Dumitru Dediu.
Aviatori tecuceni:
- Caragiani Stoenescu Elena (a devenit în 1914 prima femeie aviator din România şi între primele 10 din lume)
- Cdor. Av. Ganea Teodor (a luptat pe frontul de Est şi de Vest, a fost decorat cu ordine şi medalii)
- gl. Fl. Aer. Sendrea Constantin (a fost comandant al Diviziei I Aviaţie Vânătoare)
- aviator Ion Ruta, singurul erou tecucean al cărui nume este săpat pe placa Monumentului Aviatorilor din Bucureşti
- aviator Ioan Muntenescu, pilot în celebra escadrilă de vânătoare „Nieuport 11”
- aviator Ioan Sava Câmpineanu (escadrila Farman 5 din Grupul 2 aviaţie de la Tecuci, unde, pentru faptele sale de arme, a fost decorat cu Virtutea Militară).
