Proiect la care prima oară s-a gândit Regele Calorl I, înfrăţirea dintre Galaţi şi Brăila a fost avansată, în anii ‘60, când se vorbea de construirea unui aeroport, a unui port civil şi chiar a unei linii de tramvai care să unească cele două oraşe. Propunerea a fost respinsă cu vehemenţă de brăileni, care au dorit să-şi păstreze identitatea şi care, pentru a exprima acest lucru, au protestat, blocând drumul naţional dintre Brăila şi Galaţi – un fapt de mare curaj pentru perioada comunistă!
După ‘89, înfrăţirea a fost avansată de politicieni în aproape fiecare campanie electorală, alături de alte proiecte, precum construcţia unui aeroport şi a unui pod peste Dunăre. Ideea nu a suscitat reacţii negative aprinse decât în 2002, când Guvernul de la acea dată a luat 1.000 de hectare din teritoriul judeţului Brăila şi le-a dat, spre administrare municipiului Galaţi, pentru construcţia cartierului de blocuri ANL “Dimitrie Cantemir”. Supărarea autorităţilor din Brăila s-a manifestat în procese intentate Guvernului dar şi în greutatea cu care acestea au dat autorizaţii pentru construcţia blocurilor. Căci, deşi ANL-urile sunt ale Galaţiului, ele se află tot pe terenul Brăieli şi, ca atare, autorizaţiile de construcţie tot de la vecini au venit… După cinci ani de îngheţare a relaţiilor dintre cele două oraşe, în februarie 2007, reprezentanţii administraţiilor celor două municipii s-au întâlnit şi au semnat un protocol privind Zona metropolitană Galaţi-Brăila. În 2012 s-a semnat un alt protocol de colaborare, însă nici unul din ele nu a avut vreun rezultat real până acum. Dincolo de orgoliile autorităţilor, cele două oraşe s-au dezvoltat fiecare în ritmul său, iar gălăţenii şi brăilenii trăiesc, muncesc şi se distrează în ambele oraşe, fără frontiere. Gălăţenii merg la Cinema City din Brăila, iar brăilenii vin la supermarketurile din Galaţi, pe care le consideră mai bine aprovizionate decât cele din Brăila, fiecare având împresia că la vecini viaţa e mai frumoasă.
Totuşi, actualii primari ai celor două oraşe au reluat negocierile şi anunţă că până la finele lunii viitoare vor semna un protocol privind înfiinţarea unei asociaţii intercomunitare, intitulată “Dunărea de Jos”. Cu sediul la Galaţi sau la Brăila? - ar întreba cârcotaşii. Primarul Galaţiului Ionuţ Pucheanu, a răspuns recent: “Din cauza unor astfel de întrebări nu s-a întâmplat nimic ani la rândul. Acum însă cred că am trecut de nivelul unor astfel de orgolii, vorbim de două administraţii locale conduse de oameni tineri, cu alte viziuni, care vor să colaboreze”. Potrivit lui Ionuţ Pucheanu, avantajul înfiinţării Asociaţiei intercomunitare “Dunărea de Jos” ar fi acela că noul organism ar putea absorbi fonduri europene mult mai uşor decât ar face-o separat, cele două administraţii, cea brăileană şi cea gălăţeană.
Un optimism pe care locuitorii celor două oraşe de la Dunăre l-au mai întâlnit şi la alţi politicieni aflaţi, vremelinic, la conducerea oraşelor în ultimii 15 ani, dar care, din păcate, nu s-a finalizat şi cu o colaborare concretă. Situaţie cunoscută şi punctată chiar şi de către vicepremierul Sevil Shhaideh, aflată recent în vizită la Galaţi: “Sincer, cred că aveţi mai bine de 15 ani de când vorbiţi de zona asta… Cred că este foarte atractivă, încât nu reuşim… dar, până la urmă, nu ţine de Guvern să se înfiinţeze zona metropolitană, ci de autorităţile locale şi, până la urmă, de voinţa cetăţenilor. Totul s-ar putea rezolva foarte uşor prin semnarea a două hotărâri de CL privind înfiinţara zonei metropolitane”.
Pe de altă parte, Ionuţ Pucheanu spune acum că celalalte două protocoale de înfrăţire, semnate între cele două administraţii în 2007 şi 2012, nu au fost realiste. “Noi ne dorim o asociere funcţională, că dacă descriem un teritoriu, aşa cum o făceau celelalte protocoale, care mai avea puţin şi acoperea toată Moldova şi ajungeam şi la turci, căci se includeau administraţiile din Galaţi, Brăila, Tulcea şi mai aveam puţin şi ajungeam şi la Buzău... O astfel de asociere nu avea cum să funcţioneze. Asocierea pe care o propunem acum e una mai restrictivă, trebuie să reprezinte un areal bine delimitat, adică am stabilit că în afară de cele două oraşe mari, Galaţi şi Brăila, singurele UAT-uri care vor putea achiesa la asociere vor fi doar cele cu care avem graniţă comună. De la Galaţi sunt 4 comune iar de la Brăila sunt trei”, a mai spus primarul Galaţiului care estimează ca până la finele lunii aprilie să semneze protocolul.
