Momentul ales pică ironic, tocmai la aniversarea branşei, amintind de o coincidenţă similară: anul trecut, de 1 iunie, au intrat în vigoare modificările pentru mămici. În ţările cu democraţie consolidată nu există o astfel de lege, Germania fiind unul dintre cele mai elocvente exemple. Societatea fiind una model, nici cazurile de corupţie nu au o frecvenţă mare de apariţie în atenţia publică, deşi presa este liberă.
Legiuitorul român îşi propune ca printr-o viitoare reglementare a presei – proiectul ar urma să fie gata în luna iunie - jurnaliştii să nu mai poată filma în spitale; să nu mai poată efectua investigaţii şi, prin pretextul intenţiei de educare a poporului, audiovizualul ar trebui să aloce timp din spaţiul de difuzare emisiunilor culturale. Evident, acestea reprezintă portiţe care se deschid pentru a face loc abuzurilor şi limitării dreptului la exprimare al presei, ceea ce va avea ca efect limitarea accesului la informare. Românii nu vor mai afla ce se întâmplă prin spitale, iar cazurile de corupţie nu ar mai putea fi dezvăluite, prin desfiinţarea jurnalismului de investigaţie. Emisiunile educative impuse reprezintă un prim pas care ar putea duce la dedicarea unor spaţii ample emisiunilor „educative” cu discursuri propagandistice.
Pe de altă parte, reflexie a societăţii din rândul căreia face parte, presa românească conţine şi reprezentanţi care nu o onorează, căci informatori şi şantajişti se amestecă printre marea masă a jurnaliştilor, care îşi exercită profesia onest, deontologic. Agenţia de monitorizare a presei Free Ex a făcut ieri public raportul „Liberatatea presei în România”, ce redă radiografia presei româneşti aşa cum a fost ea în 2010, marcată intens atât de criza economică, cât şi de disfunţionalităţi. Soluţia la remediarea tarelor presei româneaşti este autoreglementarea, proces prin care breasla să îşi facă propria primenire, şi nu intervenţia politicului, prin diferite proiecte legislative. De-a lungul timpului toate iniţiativele legislative privind reglementarea presei includeau încălcări flagrante ale convenţiilor internaţionale la care ţara noastră este semnatară.
Politicienii opoziţiei se propunţă pentru libertatea presei româneşti
În apropierea Zilei Internaţionale a Presei Libere, cu ocazia conferinţelor de presă, doi deputaţi gălăţeni şi-au exprimat public dezaprobarea privind adoptarea unei legi a presei. Liberalul V.P. Dobre, preşedinte al Comisiei de Muncă şi Protecţie Socială din cadrul Camerei Deputaţilor, a declarat: „Cu toată sinceritatea - Într-o democraţie oamenii politici trăiesc sub lumina reflectoarelor şi acestea sunt aprinse de presă. Cât timp zici că eşti democrat, libertatea presei este primul lucru. Eu după mine, după ’90, dacă am avut ceva de câştigat, în primul rând a fost acest lucru. Multe lucruri au rămas în urmă, nu s-au realizat cum ne-am fi dorit. Dar libertatea presei, liberatatea de exprimare, a fost un câştig real, aşa că..., cei care fac proiecte de acest fel în nici un caz nu se numesc democraţi şi niciodată nu vom fi de acord cu un proiect de lege de acest tip. (...) Ar fi ultima greşeală a PD-ului să vină la asumare cu un asemenea proiect. Cred că ar fi ultima”.
Bogdan Ciucă, purtătorul de cuvânt PC, care face parte din Comisia juridică a Camerei Deputaţilor, a dezaprobat la rândul său o asemenea iniţiativă legislativă: „Există mai multe state în care presa e reglementată decât state în care nu este reglementată. Cu toate acestea, eu nu sunt adeptul reglementării de către o entitate din afara presei, pentru că la noi nu există încă acea conştiinţă şi moralitate politică care să îmi garanteze că autoritatea de reglementare este imparţială, corectă şi nu va încerca să pună pumnul în gură presei care critică. (…) Visul politicianului aflat la putere este ori să aibă presa în palmă, ori să aibă presa închisă”.
