Oamenii de ştiinţă au identificat o genă care face legătura între nivelul de inteligenţă al unei persoane şi densitatea aşa-numitei "materii cenuşii" din creier, descoperire care ar putea să-i ajute pe cercetători să înţeleagă de ce unii oameni au dificultăţi de învăţare, conform unui material publicat de Reuters.
O echipă internaţională de oameni de ştiinţă a analizat mostre de ADN şi rezultatele unor examene imagistice ale creierului de la un eşantion reprezentativ de peste 1.500 de adolescenţi sănătoşi. Subiecţii acestui studiu au primit şi o serie de teste prin care le-a fost evaluată inteligenţa verbală şi non-verbală.
Cercetătorii au examinat cortexul cerebral — stratul exterior al creierului, format din materie cenuşie, care îndeplineşte funcţii legate de memorie, atenţie, conştientizare perceptuală, gândire, limbaj şi conştienţă.
Apoi, ei au analizat peste 54.000 de variaţii genetice care ar fi putut juca un rol în dezvoltarea creierului şi au descoperit că, în medie, adolescenţii cu o anumită mutaţie genetică au un cortex mai subţire în emisfera stângă a creierului — aceiaşi adolescenţi au fost cei care au obţinut şi cele mai slabe rezultate la testele privind abilităţile intelectuale.
"Mutaţia genetică pe care am identificat-o are legătură cu plasticitatea sinaptică — modul în care neuronii comunică între ei", a explicat Sylvane Desrivieres, coordonatoarea acestui studiu realizat la Institutul de Psihiatrie din cadrul King's College din Londra.
"Acest lucru ne poate ajuta să înţelegem ce se întâmplă la nivel neuronal în anumite cazuri de dizabilităţi intelectuale, în care abilitatea neuronilor de a comunica eficient este compromisă într-o anumită măsură", a mai adăugat ea.
Descoperirea acestei gene nu este însă unul şi acelaşi lucru cu descoperirea "genei inteligenţei", a atras ea atenţia.
"Este important să menţionăm că inteligenţa este influenţată de o sumă de factori genetici şi de mediu diverşi. Gena pe care am identificat-o noi nu face decât să explice o mică parte a diferenţelor de inteligenţă dintre oameni", a mai explicat ea.
Detaliile acestui studiu sunt prezentate în ultimul număr al revistei Molecular Psychiatry. Analiza lor îi va ajuta pe oamenii de ştiinţă să înţeleagă mai bine o serie de mecanisme biologice care influenţează anumite afecţiuni psihiatrice aşa cum este schizofrenia sau autismul.
Mutaţia genetică descoperită de echipa condusă de Sylvane Desrivieres afectează o genă denumită NPTN, genă care codifică o proteină care acţionează asupra sinapselor neuronale, influenţând modul în care se transmite comunicaţia în creier.
