Membrii unui trib din America de Sud, cu un stil de viaţă foarte activ, au cele mai sănătoase artere coronare dintre toate populaţiile studiate, informează The Telegraph şi Science Daily citând un studiu realizat de o echipă de cercetători din Statele Unite şi publicat recent în jurnalul medical The Lancet.
Populaţia Tsimane, care trăieşte în jungla amazoniană din Bolivia, îşi petrece cea mai mare parte a zilei vânând, pescuind, cultivând şi adunând fructe şi nuci, iar dieta de bază este una bazată în special pe carbohidraţi, cu puţine proteine şi grăsimi.
Oamenii de ştiinţă care au efectuat teste pe sute de bărbaţi şi femei din cadrul acestui grup au descoperit că aproape 9 din 10 persoane aveau arterele curate şi nu prezentau nici un risc de boli de inimă.
Chiar şi la vârste înaintate, majoritatea prezenta o stare uimitor de bună de sănătate, se mai arată în cercetarea prezentată la conferinţa American College of Cardiology desfăşurată între 17 şi 19 martie în Washington. Circa două treimi dintre membrii populaţiei Tsimane cu vârste peste 75 de ani nu aveau aproape nici un risc de boli de inimă şi doar 8% aveau un risc moderat spre mare. În plus, o persoană în vârstă de 80 de ani avea arterele asemănătoare cu cele ale unui american de circa 50 de ani.
Cercetătorul american Hillard Kaplan, profesor la Universitatea New Mexico, a declarat că studiul pe care l-a condus demonstrează că populaţiile indigene din America de Sud au cel mai scăzut risc de ateroscleroză coronariană (întărirea şi îngustarea arterelor) dintre toate populaţiile studiate până acum. ''Stilul lor de viaţă sugerează că o dietă săracă în grăsimi saturate şi bogată în carbohidraţi neprocesaţi cu un conţinut ridicat de fibre, alături de vânat şi peşte, absenţa fumatului şi activităţile fizice susţinute pe tot parcursul zilei pot ajuta la prevenirea întăririi arterelor coronare'', a explicat Kaplan.
În timp ce oamenii care trăiesc la oraş sunt sedentari mai mult de jumătate din timpul în care sunt treji, reprezentanţii populaţiei Tsimane sunt inactivi doar circa 10% din zi. Bărbaţii îşi petrec, în medie, 6-7 ore pe zi cu diverse activităţi fizice, în timp ce femeile sunt active 4-6 ore, mai arată oamenii de ştiinţă.
''Renunţarea la alimentaţia şi stilul de viaţă pentru subzistenţă poate fi catalogată drept un nou factor de risc pentru îmbătrânirea vasculară'', a completat cercetătorul american.
Dieta populaţiei Tsimane constă, în mare parte, în carbohidraţi neprocesaţi, bogaţi în fibre, precum orez, banane plantain, manioc, porumb, nuci şi fructe. Proteinele, din carne animală, alcătuiesc 14% din alimentaţie, aproximativ acelaşi procent ocupându-l şi grăsimile — fiecare membru al tribului consumă circa 38 de grame de grăsime pe zi, din care doar 11% reprezintă grăsimi saturate.
Oamenii de ştiinţă au vizitat 85 de sate Tsimane între anii 2004 şi 2015 şi au măsurat riscul de boli de inimă prin tomografii computerizate şi scanări cu raze X în cazul a 705 adulţi cu vârste cuprinse în 40 şi 94 de ani. Investigaţii similare efectuate într-un studiu anterior pe circa 7.000 de americani au demonstrat că doar 14% dintre aceştia nu prezentau un risc de boli de inimă, iar jumătate aveau un risc moderat spre mare.
Membrii tribului prezentau, de asemenea, niveluri scăzute ale frecvenţei cardiace, ale tensiunii, colesterolului şi glicemiei.
Totuşi, în mod surprinzător, oamenii de ştiinţă au observat la populaţia Tsimane o creştere a markerilor de inflamaţie, în ciuda faptului că acesta este considerat un factor de risc pentru arterele nesănătoase. Profesor Randall Thompson, din cadrul Luke's Mid America Heart Institute, coautor al cercetării, a explicat însă că ''inflamaţia comună la Tsimane nu era asociată cu o creştere a riscului de boli de inimă şi, în schimb, poate fi rezultatul ratelor mari de infecţii'', a spus acesta.
Potrivit profesorului Sir Nilesh Samani, director medical în cadrul Fundaţiei Britanice pentru Inimă (British Heart Foundation), ''există unele lucruri pe care le putem învăţa din acest studiu'', chiar dacă ar putea fi imposibil pentru populaţia din zonele industrializate să copieze stilul de viaţă al comunităţii Tsimane. ''Există anumite aspecte în dieta şi în stilul de viaţă (al populaţiei Tsimane — n.r.), cum ar fi absenţa fumatului şi dieta săracă în grăsimi, pe care le putem încorpora în vieţile noastre pentru a contribui la reducerea riscului de boli de inimă'', a spus acesta, potrivit The Telegraph.
