Datele publicate recent de Banca Naţională a României arată o realitate economică greu de ignorat, în ciuda măsurilor de austeritate implementate de guvern: România continuă să cheltuie mai mult decât produce, iar diferenţa este acoperită din împrumuturi. În primele zece luni din 2025, dezechilibrele externe s-au adâncit, iar datoria totală a statului şi a economiei a crescut semnificativ.
Deficitul creşte, în ciuda sacrificiilor cerute populaţiei
Potrivit BNR, între ianuarie şi octombrie 2025, deficitul de cont curent al României a ajuns la 24,6 miliarde de euro, mai mare decât în aceeaşi perioadă a anului trecut (23,6 milioane euro în perioada ianuarie-octombrie 2024). Tradus simplu, asta înseamnă că România:
- importă mai mult decât exportă,
- trimite mai mulţi bani în afara ţării decât primeşte,
- iar economia funcţionează pe bază de împrumuturi.
Pentru populaţie, acest dezechilibru este invocat drept justificare pentru îngheţarea salariilor, presiunea fiscală şi măsurile de austeritate.
Comerţul extern rămâne marea problemă
Cea mai mare gaură vine din comerţul cu bunuri. România continuă să cumpere masiv din import şi să vândă relativ puţin în afara graniţelor. Deşi unele domenii – precum transporturile, IT-ul sau telecomunicaţiile – aduc bani în plus în economie, aceste câştiguri nu reuşesc să acopere pierderile din importuri.
În acelaşi timp, turismul rămâne pe minus: românii cheltuie mai mult în străinătate decât cheltuiesc turiştii străini în România.
Datoria externă a trecut de 225 de miliarde de euro
Cifrele BNR mai arată un lucru esenţial: datoria externă totală a României a ajuns la 225,6 miliarde de euro, cu peste 22 de miliarde de euro mai mult faţă de finalul anului trecut.
Cea mai mare parte a datoriei aparţine:
- administraţiei publice,
- urmată de bănci şi de companii.
Cu alte cuvinte, statul se împrumută tot mai mult pentru a-şi susţine cheltuielile, într-un context economic deja fragil.
Ce înseamnă aceste cifre pentru Galaţi şi pentru oameni
Deşi datele par abstracte, efectele sunt cât se poate de concrete şi se simt şi la nivel local datorită măsurilor de austeritate deja puse în aplicare:
- mai puţini bani pentru investiţii publice,
- presiune pe bugetele locale,
- blocaje în finanţarea infrastructurii, sănătăţii şi educaţiei,
- creşteri substanţiale de taxe.
Cu cât datoria creşte, cu atât mai mulţi bani din buget merg către plata ratelor şi dobânzilor, nu către dezvoltarea comunităţilor.
Datele oficiale confirmă ceea ce mulţi români simt deja în viaţa de zi cu zi: economia este sub presiune, iar costurile dezechilibrelor sunt transferate către cetăţeni. Pe scurt, problema României nu este doar cât se împrumută, ci ce face cu banii împrumutaţi.
Foto: Hotnews
