Cireşul este unul dintre cei mai darnici dintre pomi. Cireşele sunt trecute pe lista "aromelor fine" a bucătarilor şi distilatorilor, a fructelor cu conţinut mare de antioxidanţi, a nutriţioniştilor şi fito-terapeuţilor. Livezile de cireşi sunt considerate adevărate "paradisuri terapeutice" de către psihoterapeuţi.
Cireşul (Prunus avium) este un pom fructifer care face parte din genul taxonomic Prunus, familia Rosaceae. Florile, de culoare albă, sunt grupate frecvent câte două sau câte patru. Fructele pot fi de culori diferite, cu nuanţe de la roşu spre galben până la negru, ele fiind de formă sferică sau elipsoidală. Pe perioada iernii, mugurii rezistă la temperaturi de -24 °C, în fază de buton la -5.5 °C, iar la deschiderea florilor, la -2.2 °C. Nu suportă temperatura ridicată şi arşiţa din timpul verii. Fiind o specie iubitoare de lumină, cireşul este cultivat pe întreg teritoriul României.
Terapia din livadă
Există nenumărate beneficii pe care le putem avea atunci când consumăm cireşe.
Înainte însă de apariţia fructelor, livada de cireşe este recomandată de unii pshihologi pentru aşa-numita ''cherry-therapy'', prescriind pacienţilor să îşi petreacă în momentul înfloririi cireşilor câteva săptămâni, poate întreaga lună în livadă, pentru recreere, relaxare şi echilibrare.
Cercetătorii au ajuns la concluzia că cireşele au în compoziţia lor trei substanţe care fac din ele adevărate medicamente ale verii, duşman neîntrecut al bolilor provocate de stresul modern.
Vitamina A din compoziţia cireşelor este excelentă pentru piele deoarece conţine mult betacaroten, nutrient necesar pentru un sistem imunitar puternic şi o piele strălucitoare. Cireşele conţin până la de 20 de ori mai mult betacaroten decât căpşunile sau afinele.
Cireşele conţin peste 75% apă, trăsătură care le face ideale în curele de slăbire, deoarece au puţine calorii (63 calorii la 100 grame). Cercetările au demonstrat că prezenţa unui volum ridicat de apă în organism amplifică nivelul de energie şi ajută la stimularea activităţii metabolismului. Sunt, în acelaşi timp, surse preţioase de substanţe nutritive, vitamine şi minerale, care previn deshidratarea, conferă senzaţia de saţietate, graţie fibrelor solubile din compoziţie, şi scad nivelul de colesterol negativ din organism. Aceste fructe conţin şi bioflavonoide, acid elagic, antocianine şi melatonina.
Studiile avansate privind importanţa nutritivă a consumului de cireşe au relevat că pe termen lung aceste fructe au efect anticancerigen datorită conţinutului crescut de antioxidanţi care luptă cu radicalii liberi şi protejează celulele din corp de acţiunea nocivă a acestora. Cireşele joacă un rol important în reducerea riscului de cancer de colon şi în reducerea numărului de celule bolnave în cancerul de sân.
Pigmentul antocianic din cireşe, care dă culoarea roşie fructului, este recunoscut pentru efectele sale de reducere a inflamaţiilor şi a durerilor, reglează nivelul de colesterol din sânge şi trigliceridele şi reduce riscul de boli de inimă şi diabet. De asemenea, poate avea efecte miraculoase şi asupra creierului, prevenind instalarea unor boli neurodegenerative, cum sunt demenţa sau boala Alzheimer.
Cireşele amare se numără printre fructele cu nivelul cel mai ridicat de antioxidanţi. Sucul de cireşe amare şi cireşele amare uscate au chiar mai mulţi antioxidanţi decât coacăzele şi sunt mai puternice decât vitamina E. Conform American Chemical Society, consumul a 20 de cireşe amare pe zi poate oferi aceeaşi ameliorare a durerii pe care o obţinem după administrarea unei aspirine sau a unui nurofen.
Antioxidanţii, mineralele, acidul elagic, vitamina C, vitamina PP, vitamina K, vitamine din complexul B (B1, B2, B6) , vitamina A, bioflavonoidele, melatonina şi antiocianele fac din aceste fructe adevărate izvoare de sănătate. Cireşele stimulează şi susţin imunitatea organismului şi reglează funcţia sistemului digestiv (au rol în reglarea procesului de fermentaţie intestinală).
Cireşele încurajează şi susţin producerea de către organism a melatoninei, care este un antioxidant excelent pentru calmarea sistemului nervos şi este utilă în caz de insomnii, nevroze, stări de anxietate şi migrene. În plus, mineralele precum potasiul, fierul, cuprul, zincul şi manganul ajută la păstrarea unui ritm cardiac normal şi sunt elemente cheie pentru un transport eficient al substanţelor nutritive către organele vitale. Prin conţinutul ridicat de potasiu, aceste fructe au un efect diuretic excelent.
Gustul dulce al cireşelor este oferit de fructoza care este perfect asimilată de diabetici.
Cozile de cireşe au efecte pozitive mai ales în tratarea bolilor tractului urinar. În afara de calităţile lor antiinflamatorii, sunt renumite pentru acţiunea lor diuretică. Ceaiul obţinut prin fierberea cozilor de cireşe poate fi folosit pentru tratarea gripei.
Uleiul obţinut din sâmburii de cireşe este excelent împotriva reumatismului şi a negilor.
Elveţienii au asociat aroma de cireşe cu ciocolata (al treilea "produs" naţional după banking şi ceasornicărie), cu fabricarea de lichioruri "naţionale" (aromate sau nearomate având la baza cireşele), dar şi cu... terapia din livadă.
