Copiii hiperactivi şi cu deficit de atenţie suferă de "o tulburare cerebrală" produsă de lentoarea creşterii neuronale, potrivit unui studiu internaţional publicat recent, ai cărui autori cer să se pună capăt etichetării tradiţionale de "proastă creştere" pentru a explica comportamentul acestor copii.
"Există o bază neurobiologică care explică tulburarea de hiperactivitate cu deficit de atenţie (Attention-deficit/hyperactivity disorder, ADHD), iar părinţii ar trebui să înţeleagă şi să înveţe să se ocupe de copiii lor", a declarat pentru EFE Marcel Wortel, de la Centrul Medical Universitar St. Radbound din Nijmegen, Olanda, care a condus cercetarea.
Există cinci puncte sau zone vizibile ale creierului care arată o creştere lentă neuronală la persoanele cu ADHD, ceea ce nu se întâmplă la cei care nu suferă de acest sindrom.
Una dintre anomaliile cele mai evidente localizate de oamenii de ştiinţă se află în ganglionii bazali, parte a creierului implicată în controlul emoţiei şi cunoaşterii şi care este situată în apropiere de baza creierului, în telencefal. Acest lucru arată că volumul total al creierului este mai mic la persoanele cu ADHD, în comparaţie cu persoanele complet sănătoase.
Două dintre punctele vizibile de dimensiuni reduse sunt, de asemenea, în amigdală şi hipocamp.
În amigdală se află emoţiile de bază, cum ar fi furia sau frica. Aceasta este regiunea creierului care joacă un rol în controlarea emoţiilor.
Rolul hipocampului este mai puţin clar, dar, explică cercetătorii, "poate avea şi el de a face cu motivaţia şi reglarea emoţională".
În ceea ce priveşte medicaţia, studiul arată că aceasta suprimă simptomele, dar nu are nici un efect asupra volumului creierului la persoanele cu ADHD, adică nu vindecă problema iniţială.
Potrivit studiului, diferenţele sunt mai evidente la copii şi la adulţii tineri decât la persoanele în vârstă şi, prin urmare, cercetătorii presupun că întârzierea în dezvoltarea creierului este o caracteristică a ADHD.
Cercetarea s-a bazat pe cel mai mare studiu de neuroimagistică realizat până acum la persoane cu tulburare de deficit de atenţie. În total au fost comparate imagini provenind de la 1.713 persoane cu ADHD şi de la 1.529 de persoane fără această tulburare, cu vârste cuprinse între 4 şi 63 de ani.
"Diferenţele pe care le-am găsit pot explica întârzierea în dezvoltarea creierului care caracterizează această tulburare de atenţie", spun oamenii de ştiinţă de la centrul Radboud din Nijmegen.
ADHD se caracterizează prin simptome de lipsă de concentrare, impulsivitate şi hiperactivitate şi afectează unul din douăzeci de copii (sub 18 ani) la nivel mondial, în timp ce două treimi suferă din cauza efectelor acestui sindrom sau menţin semne ale acestuia la vârsta adultă.
"Este o tulburare a creierului la fel ca depresia clinică, schizofrenia sau tulburarea bipolară, asociate la rândul lor cu volume anormale ale creierului", explică cercetătorul Martine Hoogman, de la centrul medical din Nijmegen.
Rezultatele acestei cercetări cer să se pună capăt etichetei că ADHD este cauzată de "proasta creştere" sau copiii "sunt greu" de educat, deoarece este vorba doar de o chestiune legată de ritmul la care creierul ajunge la maturitate.
Cu toate acestea, cauzele rămân controversate, aşa că autorii acestui studiu au cerut "să nu fie stigmatizaţi" copiii cu hiperactivitate şi deficit de atenţie, în aşteptarea găsirii unui remediu la această tulburare, dacă va fi găsit vreunul.
Cercetarea, condusă de savanta olandeză Barbara Franke, a fost publicată la 15 februarie în revista ştiinţifică The Lancet Psychiatry.
