Dafinul (Laurus nobilis) cunoscut şi sub numele de laur, este o specie de plante aromatice din familia Lauraceae, genul Laurus. Este un arbust de climat subtropical, originar din bazinul mediteraneean, unde este întâlnit atât spontan, cât şi cultivat. În zonele mai reci este crescut în ghiveci ca plantă de interior.
Este un arbust care ajunge până la 10-18 m înălţime. Nu este o plantă pretenţioasă fiind foarte uşor de întreţinut. Tolerează umbra şi totodată suportă foarte bine şi soarele. Îi priesc temperaturile ridicate ale verii, 27-30 grade Celsius. Rezistentă la îngheţ până la minus 7 grade Celsius. Perioada de creştere intensă a plantei este din primăvară până în luna august.
Frunzele luxoase, cu marginea netedă şi ondulată, de culoare verde, dispuse alternat pe tulpini, fac din dafin un arbore veşnic verde. Au lungimea de 6 până la 10 cm, o lăţime între 2-4 cm şi o durată de viaţă de 2-3 ani. Tulpinile sunt groase, netede şi au o culoare strălucitoare, verde închis. Florile mici, de un galben-verzui pal, de aproape 1 cm diametru şi unisexuale, cresc în grupuri mici, potrivit www.botanical.com. Florile apar mai rar, perioada de înflorire fiind la începutul primăverii (martie-mai). Fructul este în formă de boabă (bacă) neagră de aproape 1 cm lungime, conţinând o singură sămânţă.
Frunzele se pot culege tot anul, dar cele mai indicate sunt cele din iulie-august şi acestea nu trebuie să fie mai tinere de 2 ani. Fructele se culeg când se coc, în octombrie şi noiembrie, şi din ele se produce un ulei numit unt de dafin şi alte uleiuri folosite în parfumerie.
Frunzele proaspete de laur sunt foarte puternic aromate, dar şi destul de amare. Printr-un proces potrivit de uscare, gustul amărui este semnificativ redus şi aroma chiar poate fi îmbunătăţită.
Proprietăţi terapeutice şi aromatizante, ale frunzelor sunt date de uleiuri esenţiale, precum cineol (concentraţia cea mai mare), acetat de terpenil, eugenol, linalol, geraniol, acetat de bornil etc., potrivit quickbooker.org. Cineol se găseşte şi în fructe, care mai conţin şi acid lauric, acid oleic, acid palmitic şi acid linoleic.
Dafinul, pe lângă utilizarea variată în prepararea mâncărurilor (preparate cu sos marinat), ca adjuvant în industria conservelor de carne şi peşte, la fabricarea oţetului şi a lichiorurilor, etc. este cunoscut şi pentru proprietăţile medicinale încă din antichitate, când frunzele, cât şi boabele erau recomandate ca un remediu puternic pentru vindecarea răcelilor şi a infecţiilor de orice fel. În Creta, uleiul esenţial era produs în mod tradiţional în satele Apokorona, numit "Karabassi" şi a fost folosit în principal pentru durerea de dinţi şi îngrijirea părului. Fructele au fost folosite anterior în mai multe preparate din bucătăria franceză pentru efectul carminativ.
Untul de dafin, extras din fructele arbustului, intră în componenţa multor unguente, în special cele utilizate pentru calmarea diferitelor manifestări ale durerii. Poate fi şi un remediu excelent pentru problemele părului şi ale scalpului, el stimulând creşterea, curăţând mătreaţa.
Proprietăţile terapeutice ale ceaiului de dafin sunt cunoscute mai ales în tratarea reumatismului cronic, a afecţiunilor nervoase şi a afecţiunilor orale.
Uleiul din arborele de dafin are proprietăţi antiseptice, antifungice şi stimulatoare. Extern, uleiul este un unguent excelent pentru dureri, reumatism, luxaţii şi vânătăi. El ajută, de asemenea, la vindecarea ulcerelor bucale şi a inflamaţiilor. În tratamentul inflamaţiilor gurii şi al ulcerelor bucale este indicat uleiul esenţial de dafin, fiind eficient şi în calmarea durerilor de dinţi.
Ceaiul din frunze de laur este indicat în indigestii, balonări, răceală şi gripă, laringite, bronşite, astm şi tuse, febră, sinuzite, reumatism, viroze respiratorii, vomă, afecţiuni renale şi hepatice, anorexie, depresie, nervozitate etc. Frunzele de dafin sunt de asemenea utile pentru scăderea febrei.
În tratamentul afecţiunilor gastrice se foloseşte infuzia. Dafinul reprezintă un foarte bun stimulent digestiv. Are proprietăţi carminative, diaforetice, expectorante, antispasmodice în colici şi detoxifiante.
Frunzele de dafin în cazul răcelii şi gripei pot fi aplicate şi exterior — pe gât şi piept sub formă de cataplasme sau macerate în ulei natural, compoziţia se poate folosi pentru frecţii. Laurus nobilis este un dezinfectant uşor bronho-pulmonar, este tonic pentru rinichi şi sistemul reproducător. În tratamentul reumatismului şi al durerii generalizate se poate aplica unt de dafin pe zona afectată.
Parfumul dafinului este stimulent mental care favorizează concentrarea. Aroma terapia poate ajuta în momente de depresie, slăbiciune psihică şi atacuri de panică, vitalizează şi întăreşte o minte şi un corp obosit şi combate degenerarea, potrivit quickbooker.org.
Uleiul este un ingredient important în produsele de îngrijire a pielii, deoarece are o activitate regeneratoare şi ajutând, totodată la vindecarea cicatricilor. Frunzele de dafin presărate în apa de baie au un efect benefic asupra pielii, lăsând-o fină şi mătăsoasă. De asemenea, sunt recunoscute pentru faptul că alungă insectele.
Uleiul esenţial nu trebuie administrat intern. Uzul extern poate provoca reacţii alergice, precum dermatitele, iar femeile însărcinate sau care alăptează trebuie să evite folosirea dafinului. Frunzele de dafin, consumate în cantităţi mari, induc stări de transă şi tulburări mentale. Frunzele de dafin nu se păstreză mai mult de un an, după această perioadă ele îşi pierd din aromă şi devin amărui.
