04 NOIEMBRIE 2024 - Monitorul de Galați - Ediție regională de sud-est Galați Brăila Buzău Constanța Tulcea Vrancea
Modifică setările cookie-urilor
Monitorul de Galati iOS App Monitorul de Galati Android Google Play App
Prânzul la birou, fenomen cunoscut sub numele de "desktop-dining" este potrivit specialiştilor în nutriţie o practică nesănătoasă şi neigienică.
Aproape jumătate din salariaţii români vin cu pachet de acasă pentru pauza de prânz din timpul serviciului, în timp ce 1 din 6 salariaţi (16%) sare peste masa de prânz, arată un sondaj realizat de Edenred, o companie care emite tichete de masă. Conform rezultatelor, 47% din salariaţi îşi aduc un pachet de acasă, pe care îl mănâncă la serviciu. 37% dintre angajaţi recurg la furnizorii de alimentaţie publică pentru masa lor de prânz, adică la cantine de firmă, restaurante sau firme de catering. Astfel, 14% mănâncă prânzul la cantina firmei, în timp ce 9,5% iau masa de prânz la restaurant, iar 13.5% comandă ceva rapid şi mănâncă la birou.
Un procent de 16% dintre salariaţii români sar cu totul peste masa de prânz, deşi aceasta este considerată de medici şi nutriţionişti esenţială pentru a păstra o bună stare de sănătate pe termen lung, precum şi pentru a îmbunătăţi concentrarea şi eficienţa în timpul zilei de lucru. Spre comparaţie, doar 2% dintre angajaţii italieni şi francezi sar peste masa de prânz, faţă de 1.8% dintre belgieni, 5% dintre cehi şi doar 0.7% dintre suedezi, conform unui studiu  publicat în 2012 de consorţiul European FOOD Project,
Obiceiurile angajaţilor români cu privire la pauza de prânz diferă de cele ale angajaţilor occidentali, în special din cauza puterii de cumpărare mai scăzute în România.
"Dacă în ţările din vestul Europei, în medie 50% dintre salariaţi iau prânzul în afara locului de muncă (la restaurante, bistro-uri de proximitate sau cantina firmei), în România salariaţii preferă să-şi pregătească singuri masa de prânz pentru că este o variantă mai puţin costisitoare. Fără să ne referim doar la venitul mediu, este relevant să ne uităm şi la valoarea zilnică a unui tichet de masă: în România, valoarea unui tichet de masă este în prezent de 9.35 de lei/zi (aproximativ 2 euro), faţă de 5.91 € în Belgia, 5.29 € în Franţa sau 3.8 € în Cehia. Este îngrijorător procentul mare de persoane active care sar peste masa de prânz, lucru care pe termen lung poate declanşa dezechilibre alimentare grave şi care poate explica incidenţa crescută a bolilor de nutriţie din România", spune Iulian Alexe, director de marketing & comunicare al Edenred.
"Valoarea de 9.35 lei/zi a tichetului de masă este insuficientă nu doar pentru a acoperi o masă de prânz într-o unitate de alimentaţie publică, ci şi, în majoritatea cazurilor, este insuficientă pentru a acoperi costul unui prânz preparat acasă. Conform unor analize recente ale Institutului de Economie Naţională al Academiei Române, valoarea  recomandată a unui tichet de masă pentru a acoperi costul unei mese de prânz este de 12 lei", a adăugat directorul de marketing al Edenred.
Conform declaraţiilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, pauza de prânz este importantă atât pentru sănătatea angajaţilor, cât şi pentru productivitatea şi eficienţa lor la locul de muncă. Aproximativ 61% din respondenţi iau prânzul la birou, fenomen cunoscut sub numele de «desktop-dining». Specialiştii în nutriţie consideră această practică nesănătoasă şi neigienică. În plus, pauza de prânz petrecută în afara locului de muncă în compania colegilor are un efect puternic în consolidarea echipelor şi în construirea unei atmosfere plăcute la muncă.
Aproximativ 2 milioane din cei 4 milioane de salariaţi din România primesc tichete de masă de la companiile în care lucrează. Tichetele de masă sunt cel mai utilizat beneficiu extra-salarial din România, datorită faptului că sunt deductibile la calculul impozitului pe profit şi sunt exonerate de plata taxelor social-salariale şi social-patronale.
La sondajul realizat de Edenred în perioada 5 iunie - 15 iulie 2013, prin intermediul site-ului Metropotam.ro, au participat peste 1200 de persoane.

Articole înrudite