Lipidele sau grăsimile sunt o sursă majoră de energie pentru organismul uman, însă nu e singura şi, în plus, o cantitate prea mare de grăsimi în dietă este dăunătoare, a afirmat, pentru AGERPRES, nutriţionistul Lygia Alexandrescu.
"Colesterolul provine din două surse: cel mai mult se produce în ficat, prin transformarea diverşilor nutrienţi, în special grăsimi saturate. Din moment ce toate animalele îşi produc propriul colesterol, cealaltă parte din colesterolul uman provine direct din consumul produselor animaliere. Acest colesterol este absorbit în intestine şi se adaugă la cel produs de ficat. Este cunoscut faptul că o dietă bogată în grăsimi saturate conduce la creşterea producţiei de colesterol din organism. Aşadar, prin reducerea cantităţii de grăsimi din dietă se poate menţine nivelul colesterolului sanguin total în limite normale", explică specialistul.
La rândul lor, grăsimile pot fi saturate şi nesaturate.
"Cel mai simplu mod prin care le putem deosebi este aspectul lor: grăsimile saturate se solidifică sau rămân solide la temperatura camerei, iar cele nesaturate sunt lichide în aceleaşi condiţii. Pentru a se reduce colesterolul sanguin total este necesar să se limiteze aportul grăsimilor saturate. Grăsimile saturate se găsesc în special în carne şi în lactate rezultate din lapte nedegresat", adaugă Lygia Alexandrescu.
Grăsimile nesaturate (mono-nesaturate şi poli-nesaturate) se găsesc în principal în plante şi conduc în mai mică măsură la creşterea colesterolului total. Există evidenţe experimentale că grăsimile mononesaturate (ulei de măsline) chiar ajută la scăderea colesterolului sanguin. Există o serie de grăsimi vegetale care se comportă ca şi cele saturate: uleiul rafinat sau untul de cacao (component al ciocolatei) şi care trebuie evitate.
Pe etichetele alimentelor se întâlneşte adesea termenul de grăsimi vegetale hidrogenate.
"Hidrogenarea este un proces chimic prin care uleiurile vegetale sunt solidificate la temperatura camerei şi care sunt, deci, saturate. Aceste grăsimi hidrogenate sunt folosite la producerea snacks-urilor şi margarinelor. Prin urmare, grăsimile, în general, trebuie limitate în dietă, însă cele saturate trebuie excluse din alimentaţia zilnică", arată nutriţionistul.
Practic, este necesar să se urmeze un program alimentar sărac în colesterol şi care să aibă următoarele obiective: scăderea cantităţii de grăsimi saturate din dietă; scăderea nivelului de colesterol; limitarea sodiului din alimentaţie; creşterea cantităţii de fibre şi carbohidraţi complecşi; scăderea aportului caloric zilnic, dacă e necesară ajungerea la o greutate corporală sănătoasă.
Recomandări făcute de nutriţionistul Lygia Alexandrescu
1. Trebuie limitate zaharul şi alcoolul. Ele nu furnizează mulţi nutrienţi, dar aduc multe calorii. Îşi aduc deci contribuţia la creşterea colesterolului prin creşterea în greutate. Un organism supraponderal conţine în exces grăsimi saturate.
2. Anumite obiceiuri, cum ar fi fumatul şi sedentarismul, pot mări riscul unor afecţiuni cardiace. Fumatul ar trebui abandonat, iar exerciţiile fizice (20-30 de minute, de trei ori pe săptămâna) ajută la reducerea nivelului colesterolului şi previn construirea depozitelor de colesterol. Tot mişcarea duce şi la reducerea stresului, un alt factor de risc important în cazul bolilor cardiovasculare.
3. Trebuie consumat des peşte, de cel puţin trei ori pe săptămână. Anumiţi peşti marini şi oceanici — cum ar fi macroul, somonul, heringul, tonul — conţin acizi graşi Omega-3. Aceştia contribuie la menţinerea unui nivel scăzut al colesterolului în sânge.
4. Sunt de evitat alimentele cu conţinut ridicat de sodiu. Anumite persoane care au nivel de colesterol mare au şi tensiune arterială mare. Prin reducerea sodiului, se poate păstra tensiunea în limite normale. Sarea de masă conţine 50% sodiu. Sodiul este, de asemenea, un ingredient în multe alimente procesate. Se recomandă citirea etichetelor şi alegerea numai a produselor care nu conţin mai mult de 300 mg de sodiu într-o porţie. Verdeaţa şi mirodeniile pot fi folosite în locul sării pentru a da gust mâncărurilor. Nu trebuie folosiţi înlocuitorii sării decât la recomandarea medicului.
5. Trebuie crescută cantitatea de carbohidraţi complecşi integrali consumată. Ca şi grăsimile, sunt o excelentă sursă de energie şi de fibre alimentare, dar fără efectul negativ pe care grăsimile îl pot avea asupra organismului. Dar, din nou, trebuie citite cu atenţie etichetele produselor de patiserie, prăjiturilor sau biscuiţilor. De multe ori, pentru producerea acestora se foloseşte ulei de cocos, ulei de palmier sau grăsimi hidrogenate.
6. Consumaţi 20-30 de grame de fibre în fiecare zi. Alimente cum ar fi legumele, cerealele integrale, orezul brun, merele, căpşunile şi morcovii trebuie consumate pentru că ele conţin fibră solubilă. Aceasta ajută la scăderea colesterolului din sânge.
"Acestea ar fi câteva sfaturi care, aplicate cu grijă şi perseverenţă, pot preveni creşterea colesterolului sanguin, dar şi reducerea nivelului acestuia. Noile etichete ale alimentelor oferă consumatorilor informaţii asupra conţinutului în grăsimi, grăsimi saturate, colesterol, sodiu şi fibre. Alimente care nu conţin colesterol — orice alimente de origine vegetală (fructe, legume, cereale). Alimente care conţin colesterol — ţesuturi de origine animală, mai ales creierul, măduva spinării, organele; grăsimile animale; alimente de origine animală, de exemplu carnea, mezelurile, produsele lactate integrale, untura", precizează nutriţionistul Lygia Alexandrescu.
