Un număr remarcabil de atleţi, de la jucători de tenis până la culturişti, încearcă să-şi îmbunătăţească performanţele adoptând regimul vegetarian, care exclude carnea, ouăle, lactatele şi alte produse de origine animală, relatează agenţia Reuters.
Potrivit experţilor în fitness, între beneficiile unei alimentaţii bazate complet pe vegetale se numără creşterea nivelului de energie, un somn mai profund şi performanţe mai bune.
„Constatăm că sportivii se recuperează mai rapid şi dau randament mai bun la antrenamente, îmbunătăţindu-şi astfel şi performanţele”, a spus Julieanna Hever, trainer, nutriţionist şi autoare a cărţii ''The Complete Idiot's Guide to Plant-Based Nutrition'.
Din păcate însă, a remarcat aceasta, încă nu există studii clinice cu privire la atleţii vegetarieni.
Între aceştia se numără baschetbalistul Prince Fielder, ultramaratonistul Scott Jurek şi jucătorul de hochei Mike Zigomanis. Schioara olimpică Seba Johnson a fost dintotdeauna vegetariană şi chiar celebra jucătoare de tenis Venus Williams a trecut la această dietă după ce a aflat că suferă de sindromul Sjogren, o boală autoimună.
Nutriţionista Sharon Palmer, autoarea cărţii „The Plant-Powered Diet”, afirmă că există unele studii care arată că o dietă bogată în antioxidanţi şi compuşi cu proprietăţi antiinflamatoare poate contribui la prevenirea şi tratarea problemelor legate de recuperare. „E logic că astfel de compuşi antiinflamatori îi ajută pe sportivi să evite procesele inflamatoare ce pot apărea în urma antrenamentelor, iar majoritatea compuşilor antiinflamatori se găsesc în alimentele de origine vegetală”, a spus ea.
Doar 2% dintr-un eşantion de 1014 adulţi americani care au participat în 2012 la un sondaj Gallup s-au declarat vegetariani. Alţi 5% s-au declarat vegetarieni, definiţi de regulă ca aceia care nu mănâncă produse din carne şi nici peşte, dar consumă produse lactate şi ouă.
Canadianul Brendan Brazier, în vârstă de 38 de ani, fost participant la concursurile Ironman şi la ultramaraton şi autor a trei cărţi despre regimul vegan, a explicat că, printr-o alimentaţie bazată pe vegetale, nivelul de cortizol - hormonul stresului - scade, aşa încât cei care o adoptă au nevoie de mai puţin somn, mai puţine glucide şi cafea pentru stimulare.
Brazier, care este vegetarian încă din liceu, le propune celor interesaţi de trecerea la această dietă să înceapă cu un suc zilnic de proteine din plante, acizi graşi esenţiali şi fibre vegetale, plus un fruct pentru a-i îmbunătăţi gustul.
Sharon Palmer a avertizat însă că vegetarienii riscă să aibă deficit de vitaminele B12 şi D şi de calciu, care există în carne, produse lactate şi ouă. „Unii oameni decid că organismul lor va reuşi singur să completeze ce lipseşte din dietă, ceea ce nu e adevărat”, a spus Palmer, potrivit căreia vegetarienii ar putea avea nevoie de suplimente cu vitamine şi de surse adecvate de proteine. Atleţii şi persoanele foarte active ar putea avea nevoie să-şi suplimenteze consumul de proteine adăugând la mese şi gustări nuci, seminţe şi leguminoase.
Vegetarienii trăiesc mai mult
Vegetarienii trăiesc mai mult şi au o stare de sănătate mai bună decât cei care mănâncă şi carne, relevă un studiu publicat în revista de specialitate JAMA Internal Medicine, preluat de publicaţia belgiană Le Soir. Cercetătorii au comparat rata de mortalitate a 73.308 membri ai Bisericii Adventiste de Ziua a Şaptea, printre care se aflau atât vegetarieni, cât şi consumatori de carne, pe o perioadă de şase ani. Pe durata studiului, s-au înregistrat cu 12% mai puţine decese în rândul vegetarienilor. Aceştia au prezentat, de asemenea, un risc de moarte prematură cu 19% mai redus decât în cazul persoanelor fără un regim alimentar special.
Evitarea consumului de carne ar fi benefică şi pentru sănătate, vegetarienii care au participat la studiu fiind mai zvelţi şi mai puţin afectaţi de boli precum diabetul sau insuficienţa renală. În schimb, rata de cancer este egală în rândul celor două grupuri studiate.
„Explicaţia probabilă a acestor rezultate este că alimentaţia vegetariană tinde să fie mai bogată în fibre şi mai săracă în grăsimi saturate. Cu toate acestea, cercetătorii nu ştiu exact de ce ar fi mai benefic un regim alimentar pe bază de vegetale”, susţine dr Orlich, directorul studiului.
Acesta a menţionat că niciunul din participanţii la studiu nu consumă mult alcool sau tutun.
Ar trebui, deci, să renunţăm la carne?, se întreabă jurnalul belgian. Concluziile au, în orice caz, meritul de a ne face să reflectăm asupra obiceiurilor noastre alimentare, încheie Le Soir.
