„Din bube, mucegaiuri şi noroi / Iscat-am frumuseţi şi preţuri noi.” – versurile lui Tudor Arghezi par profetice în contextul descoperirilor care au revoluţionat medicina, pornind de la... pământ. Uneori, ştiinţa nu începe în laboratoare strălucitoare, ci în curtea din spate, cu o lopată de sol şi o idee.
Două femei şi o misiune: să vindece cu ajutorul naturii
În 1948, două cercetătoare americane, necunoscute publicului larg, au schimbat cursul istoriei medicale. Rachel Fuller Brown, chimistă în Albany, şi Elizabeth Lee Hazen, microbiolog în New York, nu au lucrat niciodată în acelaşi laborator. Colaborarea lor s-a desfăşurat prin poştă: Elizabeth colecta mostre de sol din toată ţara şi le trimitea lui Rachel, care le testa pentru proprietăţi antifungice.
Când o mostră aparent banală din Virginia a fost trimisă, rezultatul a fost extraordinar: descoperirea nistatinei, primul medicament antifungic eficient şi sigur pentru oameni şi animale.
Nistatina – medicamentul care a oprit ciupercile să mai ucidă
Obţinută dintr-o bacterie izolată din sol, Streptomyces noursei, nistatina a fost descoperită oficial în 1950. A devenit rapid tratamentul de bază împotriva infecţiilor fungice precum candidoza, dar şi împotriva altor boli care, până atunci, nu aveau nicio soluţie eficientă.
Este disponibilă sub diverse forme – comprimate, ovule sau soluţii – şi este eficientă atât la adulţi, cât şi la copii. România, prin compania Antibiotice Iaşi, este în prezent lider mondial în producţia şi exportul de nistatină.
Dar poate mai impresionant decât impactul medical este gestul celor două cercetătoare: au donat toate redevenţele obţinute din brevetul nistatinei unui fond pentru sprijinirea cercetării ştiinţifice. Nicio recompensă financiară personală. Doar o moştenire de durată pentru ştiinţă.
Din nou, solul: Thailanda şi o altă revelaţie medicală numită Tilozina
Un deceniu mai târziu, în 1959, o altă mostră de sol, de data aceasta din Thailanda, a dus la o nouă descoperire. În laboratoarele companiei Eli Lilly, cercetătorii au izolat din acea probă o bacterie – Streptomyces fradiae – care producea tilozină, un antibiotic macrolidic folosit în medicina veterinară.
Cunoscută sub numele comercial Tylan, tilozina s-a dovedit eficientă împotriva infecţiilor respiratorii şi gastrointestinale la animale precum păsările de curte, porcii şi vitele. Mai mult, a fost folosită şi pentru stimularea creşterii în greutate la animalele din ferme – o practică care, deşi controversată în prezent, a fost larg răspândită decenii întregi.
Când pământul devine farmacie
Ambele descoperiri – nistatina şi tilozina – au pornit de la aceleaşi rădăcini: literalmente, din sol. Într-o lume în care medicina se dezvoltă vertiginos şi noile antibiotice sunt tot mai greu de descoperit, solul rămâne un laborator natural neexplorat suficient. În fiecare zi, laboratoarele farmaceutice primesc mostre de sol din colţurile lumii în căutarea următorului miracol microscopic.
Nistatina nu a salvat doar vieţi. A protejat manuscrise antice, picturi, chiar şi copaci, ferindu-le de mucegai şi degradare. Este un gardian tăcut, nu doar în spitale, ci şi în muzee şi biblioteci.
Iar moştenirea lui Brown şi Hazen continuă. Nu prin statuete sau discursuri festive, ci prin fiecare cercetător tânăr susţinut din fondurile generate de munca lor. Şi prin fiecare pacient care, fără să ştie, se vindecă azi datorită unei idei care a pornit din noroi.
