Lipsa somnului poate slăbi intestinul: un studiu arată efecte rapide asupra celulelor stem şi riscului de inflamaţie

O noapte sau două de somn insuficient nu înseamnă doar oboseală, ci poate avea efecte directe asupra sănătăţii intestinale. Un nou studiu realizat pe şoareci şi publicat pe 5 februarie în jurnalul Cell Stem Cell arată că privarea de somn afectează celulele stem din intestin, făcând acest organ mai vulnerabil la boli inflamatorii, relatează Live Science.

Cercetarea sugerează că lipsa somnului perturbă funcţionarea celulelor stem intestinale într-un mod care ar putea creşte riscul de boli inflamatorii intestinale (BII), precum colita ulcerativă sau boala Crohn, potrivit Agerpres.

Semnale anormale între creier şi intestin

Studiul descrie un mecanism complex prin care semnalele dereglate din centrul somnului din creier ajung la intestin. Această comunicare alterată reduce capacitatea mucoasei intestinale de a se regenera, slăbind astfel bariera protectoare a organului.

Insomnia afectează aproximativ 10% dintre adulţii din întreaga lume. Dincolo de impactul asupra activităţii zilnice, tulburările cronice de somn sunt asociate cu o incidenţă crescută a unor afecţiuni grave, precum bolile inflamatorii intestinale, diabetul, hipertensiunea arterială sau depresia majoră.

Somnul deficitar, un factor de risc pentru recidivele BII

În rândul pacienţilor cu boli inflamatorii intestinale, peste 75% spun că se confruntă cu probleme de somn. Un studiu realizat pe mai mult de 1.200 de persoane aflate în remisie a arătat că cei cu somn slab au avut un risc dublu de recidivă comparativ cu cei odihniţi.

Totuşi, majoritatea cercetărilor despre somn s-au concentrat până acum pe creier, astfel că efectele asupra altor organe, precum intestinul, erau insuficient înţelese.

Celulele stem intestinale, afectate în doar două zile

Pentru a vedea cum influenţează creierul privat de somn intestinul, cercetătorii s-au concentrat pe celulele stem intestinale, esenţiale pentru menţinerea integrităţii mucoasei.

După ce şoarecii au fost privaţi de somn timp de două zile, intestinele lor au prezentat semne clare de stres oxidativ. Numărul celulelor stem era aproape la jumătate faţă de cel al animalelor odihnite, iar capacitatea de regenerare după leziuni era mult redusă.

„Acest lucru arată cât de rapid şi sever deficitul de somn afectează intestinul”, a declarat co-autorul studiului, Zhengquan Yu, biolog molecular la Universitatea Agricolă din China.

Serotonina, moleculele digestive şi inflamaţia

Analiza moleculară a arătat că privarea de somn a fost asociată cu o creştere a nivelului de serotonină în intestin. Această substanţă este importantă pentru digestie şi pentru controlul contracţiilor musculare care deplasează alimentele prin sistemul digestiv.

Însă expunerea prelungită la niveluri ridicate de serotonină poate favoriza probleme precum diareea, bolile inflamatorii intestinale sau chiar dezvoltarea tumorilor. Din acest motiv, controlul strict al serotoninei este crucial pentru sănătatea intestinală.

La şoareci, lipsa somnului a determinat atât eliberarea excesivă de serotonină, cât şi reducerea recaptării acesteia, ceea ce a dus la acumularea moleculei în intestin. Injectarea serotoninei în şoareci odihniţi a produs efecte similare cu cele provocate de privarea de somn.

Nervul vag, legătura dintre somn şi intestin

Cercetătorii au presupus că nervul vag, responsabil de comunicarea dintre intestin şi creier în situaţii de stres, ar putea fi puntea dintre lipsa somnului şi dezechilibrele intestinale.

Pentru a testa această ipoteză, echipa a studiat şoareci cărora li s-a secţionat nervul vag. Spre deosebire de ceilalţi, aceştia au păstrat niveluri normale de serotonină şi un număr mai mare de celule stem intestinale.

Blocarea semnalelor nervului vag a protejat intestinul de efectele lipsei de somn. Cercetătorii au identificat acetilcolina drept principalul mesager chimic care declanşează eliberarea de serotonină.

„Fiecare componentă din această cascadă este o ţintă importantă pentru o posibilă terapie”, a explicat co-autorul Maksim Plikus, biolog celular la Universitatea din California, Irvine.

Următorii paşi: studii pe intestin uman şi terapii viitoare

Echipa intenţionează să continue cercetările folosind organoide intestinale umane, modele miniaturale de intestin care pot confirma dacă mecanismele observate la şoareci se aplică şi la oameni.

„Trebuie să trecem la organoide intestinale umane pentru a testa conservarea circuitelor celulare”, a spus Plikus.

Neurocercetătoarea Dragana Rogulja de la Harvard Medical School, care nu a fost implicată în studiu, a subliniat importanţa descoperirii:

„Acum avem dovezi că somnul nu este important doar pentru creier, ci pentru sănătatea generală.”

În prezent, Yu şi colegii săi investighează dacă activarea pe termen lung a nervului vag în contextul tulburărilor cronice de somn ar putea contribui la apariţia cancerului sau a bolilor inflamatorii intestinale.

Obiectivul final este dezvoltarea unor terapii care să vizeze nervul vag sau căile moleculare implicate, pentru a trata disfuncţiile intestinale asociate insomniei. (sursa stiripesurse.ro)