Mai puţin zahăr în primii ani de viaţă ar putea proteja sănătatea zeci de ani. Ce au descoperit cercetătorii după mai bine de 50 de ani

Un „experiment natural” desfăşurat pe parcursul a mai bine de jumătate de secol le-a oferit cercetătorilor o perspectivă rară asupra legăturii dintre alimentaţia din primii ani de viaţă şi sănătatea la vârsta adultă. Un studiu realizat pe datele a peste 64.000 de adulţi sugerează că expunerea redusă la zahăr în primele 1.000 de zile de viaţă este asociată cu un risc mai mic de cancer, o îmbătrânire biologică mai lentă şi obiceiuri alimentare mai sănătoase la maturitate.

Cercetătorii de la Universitatea din Cambridge au analizat date din Marea Britanie, pornind de la perioada în care raţionalizarea zahărului a fost în vigoare. Restricţiile s-au încheiat în septembrie 1953, iar consumul mediu de zahăr, care era de aproximativ 40 de grame pe zi în perioada raţionalizării, s-a dublat după eliminarea limitelor. Comparând persoanele născute înainte şi după acest moment, cercetătorii au identificat diferenţe care puteau fi observate la mai bine de 50 de ani distanţă.

Potrivit rezultatelor prezentate, adulţii care au fost expuşi la mai puţin zahăr în primii ani de viaţă au avut un risc mai redus pentru mai multe tipuri de cancer, inclusiv cancer mamar, de prostată, pulmonar şi rectal. Cercetătorii sugerează că alimentaţia din perioada primelor 1.000 de zile poate influenţa atât dezvoltarea biologică, cât şi preferinţele alimentare formate ulterior. Persoanele care nu au fost obişnuite de mici cu alimente foarte dulci ar fi ajuns să consume mai puţin zahăr şi porţii mai mici chiar şi la 50-60 de ani.

Coautorul studiului subliniază importanţa acestei perioade de dezvoltare: „Rezultatele noastre sugerează că primii ani de viaţă ar putea fi deosebit de importanţi, deoarece atât dezvoltarea biologică, cât şi preferinţele alimentare pe termen lung sunt încă în curs de conturare.” Cercetătorii consideră că reducerea consumului de zahăr poate fi benefică la orice vârstă, însă primele etape ale vieţii ar putea avea o importanţă aparte pentru formarea obiceiurilor alimentare şi pentru sănătatea pe termen lung. (sursa stiripesurse.ro)